tag:blogger.com,1999:blog-36886222729910076532024-03-05T12:38:45.508+02:00HoradeanuCu noi este Dumnezeu!chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.comBlogger57125tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-64007945987825191252013-06-07T01:37:00.003+03:002013-06-07T01:41:42.625+03:00Ţara arde....<span style="color: red;"><b>Credeam pana nu demult ca ţărişoara asta batută de atatea nenorociri ale istoriei, mai are cat de cat o şansa in era asta "modernă" si "democratica" contemporană.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Ma crucesc insa de ceva vreme urmarind cu ingijorare cum politicienii noştri vanduti vor sa calce in picioare tot ceea ce stramosii si mai recent tinerii nostri au castigat cu pretul vietilor lor: libertatea, demnitatea, credinţa, unitatea românilor.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>In 2007 parca, exultau mulţi atunci cand am intraat in UE cu gandul la avantajele pe care acest lucru le presupunea.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Au trecut 6 ani iar vedem "avantajele" extraordinare ale unnei decizii istorice cum s a spus la acea vreme: Romania a ajuns o colonie americano- europeana , o ţara second hand cum a fost catalogata de baietii de la butoanele UE, o ţara vlaguită, subjugata unui nou imperiu aparent condamnata.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Criza economica mondiala care inca nu a ajuns la apogeul ei ne a facut si mai vulnerabili practic suntem aproape ingenunchiati - APROAPE -</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>" Scumpii" nostri conducatori ne au pus in scena de 6 ani si un pic un spectacol jenant dar care ne a facut orbi faţă de adevarata vanzare a Romaniei ce se petrece si in prezent.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Indiferent de partid, politicienii nostri ca niste vrednici urmasii ai sistemului ce i a nascut, au reusit timp de 23 de ani, prin rotaţie, sa şi aduca patria pe patul de moarte.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b> Odata cu aderarea la UE, au devenit mai lacomi, mai obedienti noilor stapani si ordinelor de la Bruxelles, transformandu-se in niste odiosi asasini ai propriei ţari.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Evenimentele recente limpezesc atat de clar marginea prapastiei la care am ajuns.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Unicul liant ce a tinut unitatea romanilor dintotdauna a fost si din fericire inca ramane Ortodoxia . Au inteles treaba asta toti dusmanii acestei ţari si de aceea au pornit cuptoarele in care sa topeasca credinţa stramoseaca sa diluieze esenţa acestui popor.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Basescu de ceva vreme ne tot arunca momeala modificarii Constitutiei, aberatia regionalizarii, şi face pe victima cand de fapt el si cu Ponta cu UDMR si cu somnambulul de Crin sunt aceeasi Marie care si schimba diabolic si pervers de repede palariile</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Vine Ponta de la Bruxelles cu ordinele setate pe fast& foward ; recunastem repede Kosovo, ii legalizam pe acesti bieţi betegi mental si ontologic gay, federalizam Romania</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Fratilor asta se numeste tradare de tara, lepadare de Dumnezeu si de neamul romanesc. Cred ca martirii acestui pamant s-ar intorce in morminte cum spune o vorba pe la noi daca ar vedea ce urmasii lor au ajuns sa "infăptuiasca"</b></span><br />
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b>1 Recunasterea statului malign kosovo ar insemna ca Romania e de acord cu acest precedent contra naturii natiunii sarbe pe care binevoitorii din UE l-au creat ca o premisa pt disolutia teritoriala si nationala a altor state raportata la situatia din ce in ce mai incordata din Covasna si Harghita nucleul maghiarimii din Romania.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Modificarile ce se vor Constituţie precum si mult trambitata regionalizare de fapt vor fi pasi hotaratori in apropiata dezmembrare a statului roman national si independent. </b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Istoricul Petre Ţurlea afirma in Cotidianul ca <span style="color: blue;"><i><a href="http://www.blogger.com/null" target="_blank">“Kosovo va fi un precedent pentru Transilvania!”</a></i> </span></b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Mai departe declara<br /><br /><span style="background-color: #ffff99;"><b>"Treaba este forţată după câte ştiu eu pentru că există o înţelegere între guvernul Ponta şi UDMR.</b> În orice condiţii s-ar face regionalizarea – ştiţi că se discută; 8-10-20 de regiuni – ea <b>înseamnă începutul disoluţiei statului naţional-unitar român</b>.</span> Deci, după regionalizare sunt posibile o sumedenie de lucruri, se poate face mult mai uşor federalizarea. După federalizare se poate realiza foarte uşor<b> o secesiune a unei regiuni,</b> deci chestia cu autonomia rămâne undeva în urmă, pentru că ţelul UDMR va fi realizat altfel.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYrdP20nWtPRqc9krObrFDude3YSc8nNUbIpYLMfm2UyMuF1NFN9YLQPc_Q1OmrKlWXrA1hl21P3nmq3jwMiosRwNX-IbGCcGph3csjpngPSVYlGUUyiXDzdlbxP8O0bUuYu_UQSWOcAP0/s1600/romania-hartanita-1024x819.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="255" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYrdP20nWtPRqc9krObrFDude3YSc8nNUbIpYLMfm2UyMuF1NFN9YLQPc_Q1OmrKlWXrA1hl21P3nmq3jwMiosRwNX-IbGCcGph3csjpngPSVYlGUUyiXDzdlbxP8O0bUuYu_UQSWOcAP0/s320/romania-hartanita-1024x819.jpg" width="320" /></a><span style="background-color: #ffff99;"><b>În relaţia
noastră cu Uniunea Europeană cine a avut de câştigat până acum? Sau a
avut România ceva de câştigat până acum? Şi banii aceştia despre care se
spune că vin de la UE…România dă ea nişte bani şi primeşte mai puţin
decât dă. S-au pus atât de multe condiţii pentru banii pe care-ar trebui
să- primim încât să nu poată fi îndeplinite. Noi finanţăm, în ultimă
instanţă, Uniunea Europeană. Şi pentru a intra în această Uniune vestită
am dat tot; finanţele, bogăţiile subsolului, totul, totul, totul..</b>.<b>Şi-acum suntem trataţi exact ca o colonie.</b> </span>Vă
amintiţi în 2012 cum au venit pe rând – era pelerinaj!- diverşi
fruntaşi europeni şi un bezmetic de american, care-au bătut cu pumnul în
masă că şapte milioane şi jumătate de români nu au dreptul să voteze
împotriva domnului Băsescu şi că acesta trebuie să rămână? Şi
guvernanţii de la noi, alianţa aceasta care a pregătit extrem de prost
referendumul a lăsat capul în jos frumos şi astăzi
am ajuns la statutul de colonie americană. S-a protestat vehement
împotriva unor măsuri luate de PDL privind aurul, gazele de şist şi
altele. Şi actualul guvern care atunci protesta dă tot! Dar acum le dă
el nu le dau alţii."<br /><br />Sursa:
Război întru Cuvânt (
http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/2013/06/05/petre-turlea-regionalizare-disolutia-statului-roman-kosovo-precedent/
)</b></span><br />
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b>2. Eliminarea definitiei familiei traditionale din noua Contitutie, pedepsirea prin lege a dicriminarii pe criterii de orientare sexuala este prin insasi natura ei o initiativa discriminatorie fata de majoritatea normala a acestui popor. Lobby ul gay devine la nivel mondial tot mai puternic, a cucerit America si Ue iar noi se pare ca trebuie sa aprobam fara impotrivire directivele acestor deviaţi</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Cred ca de aceea Biserica a devenit in ultima vreme tinta atator atacuri media murdare, incercandu- se discreditarea slujitorilor BOR.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Pozitia de nestramutat a Bisericii privitoare la homosexualitate, prostitutie, droguri etc si toate devierile naturi umane aceste adevarate plagii pe care omul modern le-a generat in ruperea sa de Creator, DERANJAZA!</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>In fata tavalugului secularismului si a neo paganismului sec. XXI , Ortodoxia a ramas ultimul bastion de aparare , ultima oaza de normalitae de aceea tunurile sunt fixate pe noi si nu numai sa ne uitam la sarbi la greci , suntem asaltati pa rand pe diferite fronturi</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Hristos nu mai are loc in viata omului globalizat, setat pentru a munci pentru bunastarea bogatilor lumii, spalat pe creier mai rau decat au reusit comunistii sau nazistii.</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>Aparent suntem la mana lor.... dar sa nu uitam : cu noi este Dumnezeu pana la sfarsitul veacurilor</b></span><br />
<span style="color: red;"><b>SA NU PIERDEM NADEJDEA SI MAI ALES CURAJUL!</b></span><br />
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<span style="color: red;"><b><br /></b></span>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-70674887816377180282012-03-15T14:26:00.000+02:002012-03-15T14:27:34.600+02:00Dialog cu George Ogăraru, despre adevăratele valori: „Fotbalul e un sport care nu te separă de Dumnezeu“<blockquote style="color: #990000;">
<div align="justify">
Sportul, în România, este un fenomen ce atrage mase.
Iar fotbalul este supranumit “sportul rege”, tocmai pentru popularitatea
de care se bucură. <b>George Ogăraru
ne-a vorbit despre adevăratele valori din viaţa unui fotbalist, poate
atipic pentru domeniul în care s-a consacrat: <i>familist convins, creştin practicant şi filantrop.</i></b></div>
<div align="justify">
<i>- Sunteţi un sportiv care a obţinut numeroase
performanţe în fotbalul românesc şi internaţional. Ce sfaturi aveţi
pentru tinerii ce visează la o carieră sportivă, în condiţiile în care
presa de specialitate promovează mai mult non-valorile şi mondenităţile?
Care sunt adevăratele valori ale vieţii lui George Ogăraru?</i></div>
<div align="justify">
<b>- George Ogăraru:</b> Într-adevăr, pot
afirma cu bucurie că am reuşit să ating un bun nivel profesional, deşi
nu am fost jucător de fotbal cu calităţi ieşite din comun, <b>însă cu ajutorul lui Dumnezeu am putut suplini, prin muncă, acestea.</b></div>
<div align="justify">
A fi sportiv, în sine, reprezintă un mare avantaj,
însă “pachetul” ce vine odată cu recunoaşterea publică poate fi greu de
cărat.<b> Într-un mediu în care tentaţiile aleargă după tine chiar
şi la locul de muncă, trebuie să ai bine stabilit traseul încă de când
ai plecat de acasă.</b> Este adevărat că mass-media promovează
non-valorile, însă observ că din ce în ce mai mulţi tineri se dau la o
parte din calea acestui tip de informare.<b>
Am avut plăcuta surpriză ca de-a lungul carierei să întâlnesc sportivi
de renume internaţional care îşi bazează viaţa pe valori puternice şi
simplitate!</b> Tinerii noştri să ştie că la acest nivel “se
poartă” cultura, valorile, viaţa de familie, şi nu doar ceea ce ni se
vinde în presa de specialitate; şi i-aş sfătui să vadă fotbalul ca pe o
artă, nu mai mult.<b> Celelalte vin de la sine, inclusiv banii. Valorile după care îmi ghidez viaţa sunt normale: <i>credinţă, familie, cultură şi dragoste de ţară.</i></b></div>
<div align="justify">
<i>- Sunteţi, oarecum, atipic peisajului fotbalistic
care ni se serveşte în ziare şi la televizor. Cum aţi reuşit ca tânăr,
între atâtea tentaţii, să duceţi o viaţă decentă, cu o familie frumoasă,
caracterizată simplu printr-o expresie: bunul-simţ?</i></div>
<div align="justify">
<b>- Nu din început am gândit ca azi!</b>
Am cunoscut o oarecare faimă la o vârstă sensibilă, 20 şi ceva de ani,
moment în care nu îmi puneam întrebări existenţiale complexe.<b> A rânduit Dumnezeu să îmi găsesc jumătatea repede şi bine, am devenit tată tânăr şi astfel <img alt="ogararu-fiu" class="alignright size-medium wp-image-35988" height="300" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/ogararu-fiu-200x300.jpg" title="ogararu-fiu" width="200" />s-a născut dorinţa de a construi ceva durabil</b>.<b> Odată cu transferul în Olanda a apărut necesitatea unei vieţi spirituale mai profunde</b>.
Deşi clubul la care am mers era de un nivel înalt şi m-a învăţat multe
lucruri despre disciplină, responsabilitate, autocontrol, socializare,
în afara clubului ne simţeam singuri, neintegraţi.<b>
În România locuisem mereu vizavi de biserică, iar acum nu găseam acest
sprijin pe o rază de câteva sute de kilometri, fapt care a adus
conştientizarea importanţei acestui lăcaş în viaţa omului, a noastră.</b><b>
Am primit sprijin din ţară, de la părintele duhovnic şi alţi preoţi şi
monahi ce ne-au susţinut de la distanţă prin rugăciuni şi cărţi trimise,
ne-am ţinut aproape familiile şi prietenii, şi astfel am reuşit să ne
păstrăm echilibrul.</b><b>Acum, în Elveţia, suntem foarte legaţi de comunitatea românilor din Lausanne, adunată în jurul preotului Adrian Diaconu.</b> Cred că ducem o viaţă normală, eu, soţia mea şi copiii.<b>
Mergem la biserică, ne spovedim, citim, ne rugăm, postim, ne
împărtăşim, ajutăm, ieşim la plimbare, ne întâlnim cu alţi români pe
care i-am cunoscut aici: medici, profesori, arhitecţi.</b>
Este o comunitate de mare valoare. Nu facem ceva extraordinar, aşa cum
aţi zis: lucruri de bun-simţ. Pentru mine, azi, fotbalul e un sport care
nu te separă de Dumnezeu<b>.
Tentaţii sunt, dar tovărăşia cu ele se plăteşte, aşa că rezistăm, pentru
iubirea lui Dumnezeu, pentru importanţa unităţii familiei şi a
sănătăţii mentale şi sufleteşti a tuturor membrilor ei.</b></div>
<div align="justify">
<i>- Sunteţi vicepreşedinte al Asociaţiei “Pro Vita”
şi promovaţi această organizaţie, în special peste hotare. Care este
rolul acestei fundaţii şi cât de important este ajutorul oamenilor
pentru respectiva comunitate?</i></div>
<div align="justify">
<b>- Tangenţa mea
cu Asociaţia “Pro Vita” a început cu vânzarea de tricouri în folosul
copiilor asistaţi de această asociaţie, condusă pe atunci de părintele
Nicolae Tănase. Am făcut vizite la Valea Plopului, am ajutat cu ce-am
putut, iar la reorganizarea făcută am devenit vicepreşedinte.</b> Mă onorează această poziţie în “Pro Vita”, dar mă şi obligă. Rolul ei este să lupte contra avortului şi să ofere<b>
alternativă la avort: ajutorul pentru ţinerea sarcinii şi chiar
preluarea mamei şi a copilului până îşi rezolvă problemele sociale cu
care se confruntă şi care au condus-o la ideea de avort.</b>
Nevoile în “Pro Vita” sunt multe şi diversificate, numărul asistaţilor
creşte mereu, aşa că se naşte nevoia găsirii de noi căi de a face ca
asociaţia să meargă mai departe. De aceea am încercat să le vorbim şi
celor din străinătate despre “Pro Vita”, şi am făcut bine, am găsit
oameni dispuşi să sprijine.</div>
<div align="justify">
<i><img alt="nesu-ogararu" class="alignleft size-medium wp-image-35987" height="183" src="http://www.razbointrucuvant.ro/recomandari/wp-content/uploads/2012/03/nesu-ogararu-300x183.jpg" title="nesu-ogararu" width="300" />-
De curând a avut loc gala oficială a Fundaţiei “Mihai Neşu”, al cărei
ambasador sunteţi. Vorbiţi-ne despre prietenia cu Mihai Neşu şi despre
activitatea acestei fundaţii.</i></div>
<div align="justify">
- Ne cunoaştem de vreo zece ani şi aş putea spune că
am crescut împreună, că îmi este mai mult decât prieten şi că îl văd mai
degrabă ca pe un frate. <b>Mihai
este un om cu suflet mare, cu o educaţie deosebită şi cu valori
puternice, iar drept dovadă stau toţi oamenii care îi sunt alături şi se
roagă pentru sănăt</b><b>atea lui în urma accidentului suferit anul trecut.</b> Deosebit este faptul că<b>
în acest moment de grea încercare el s-a gândit să îi ajute pe cei ce
sunt în situaţii asemănătoare lui şi nu beneficiază, în România, de
condiţiile şi susţinerea necesară.</b> Astfel a creat Fundaţia “Mihai Neşu” cu sediul în Olanda, având ca scop sprijinul persoanelor cu handicap din România. <span style="font-size: small;"><b>Faptul că dintr-un sc</b></span><span style="font-size: small;"><b>aun <del></del></b></span><br />
<span style="font-size: small;"><b>electric</b></span><br />
<span style="font-size: small;"><b>,
folosindu-şi doar inima şi capul, Mihai are dorinţa de a ajuta oameni
atât prin intermediul fundaţiei, cât şi prin puterea exemplului
personal, mă obligă să îmi pun întrebarea: <i>Oare noi cei sănătoşi fizic putem face la fel?</i></b></span></div>
<div align="justify">
</div>
</blockquote>
<div style="color: #990000;">
<br /></div>
<blockquote style="color: #990000;">
<div align="justify">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBwSmy39CNOJTn867Mxx4TPVuy7Fe1JcIQR8ZmIz5wg48yFOjkzaFMpcc6PFtgaIrS6PoabScUq1KrFdyRHCCuNvAYkkpLPNUJDAIFFECRzdg89ktoJkya7G95q9OjOA2103lktOFburku/s1600/%C3%8Empreun%C4%83-cu-so%C5%A3ia-Andreea-%C5%9Fi-fiul-Eric-al%C4%83turi-de-Mihai-Ne%C5%9Fu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiBwSmy39CNOJTn867Mxx4TPVuy7Fe1JcIQR8ZmIz5wg48yFOjkzaFMpcc6PFtgaIrS6PoabScUq1KrFdyRHCCuNvAYkkpLPNUJDAIFFECRzdg89ktoJkya7G95q9OjOA2103lktOFburku/s320/%C3%8Empreun%C4%83-cu-so%C5%A3ia-Andreea-%C5%9Fi-fiul-Eric-al%C4%83turi-de-Mihai-Ne%C5%9Fu.jpg" width="311" /></a></div>
<div align="justify">
</div>
</blockquote>
<div style="color: #990000;">
<b>George Ogăraru, scurtă biografie </b></div>
<blockquote style="color: #990000;">
<div align="justify">
George Ogăraru este un fotbalist român care a
evoluat, de-a lungul timpului, la cluburi precum Steaua Bucureşti, Ajax
Amsterdam (Olanda) sau FC Sion (Elveţia), bifând şi câteva selecţii la
echipa naţională de fotbal a României. A câştigat o cupă şi două
campionate de fotbal în România, două cupe şi două supercupe ale Olandei
şi o cupă a Elveţiei şi a contribuit la ultima performanţă a
selecţionatei ţării noastre: câştigarea grupei de calificare la
Campionatul European de Fotbal din 2008. În plan extrasportiv,
contribuie la activităţile întreprinse de Asociaţia “Pro Vita”
(vicepreşedinte) şi de Fundaţia “Mihai Neşu” (ambasador). Este căsătorit
cu Andreea şi au împreună trei copii: Eric Emanuel, Natalia Maria şi
Sofia Elena.</div>
</blockquote>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-67126269281687762392012-03-01T11:49:00.000+02:002012-03-01T11:54:03.496+02:00Vino, Doamne…sa vezi ce-a mai ramas...!<div class="articleTitle " style="color: #cc0000;">
<h1>
Uciderea bebeluşilor ar trebui permisă, potrivit unei reviste britanice condusă de un român</h1>
</div>
<div class="articleTools" style="color: #cc0000;">
<br /></div>
<div class="articleLead">
<h3 style="color: #cc0000;">
Părinţilor ar trebui să li se permită să-şi omoare bebeluşii
dacă doresc asta, pentru că această practică nu diferă cu nimic de
avorturi, se precizează într-un articol publicat în Journal of Medical
Ethics, publicaţie prestigioasă condusă de profesorul de origine română
Julian Săvulescu, directorul Centrului Oxford Uheiro de Etică Aplicată.</h3>
<div>
</div>
</div>
<div class="articleBody">
<div class="photoGalleryLeft" style="float: none; margin: 0px; width: 480px;">
<div id="galleryContainer" style="height: 267px; width: 480px;">
<div id="gallery" style="width: 480px;">
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhukKZAhqV-6XSCkd8HeOyx4OXkvHbtdXSuttupBzq5jVULfZIeoN4ZuvTO_SHwlx7t_j1P-q04nVgZlAHw47k5WMJrqOLl-SyWfEa9SphsdaW-PICkHaU396pHc2M2qt74xL7-XVOrbC7X/s1600/BEBELUS.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhukKZAhqV-6XSCkd8HeOyx4OXkvHbtdXSuttupBzq5jVULfZIeoN4ZuvTO_SHwlx7t_j1P-q04nVgZlAHw47k5WMJrqOLl-SyWfEa9SphsdaW-PICkHaU396pHc2M2qt74xL7-XVOrbC7X/s320/BEBELUS.jpg" width="320" /></a></div>
<center>
</center>
</div>
</div>
<div class="photoExtras clearfix" style="color: #990000; text-align: justify;">
<div class="caption" style="width: 420px;">
<div class="description">
<br /></div>
</div>
</div>
</div>
<div style="color: #990000; float: right; padding: 15px 0pt 5px 10px; text-align: justify;">
</div>
<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Bebeluşii nu sunt persoane în toată puterea cuvântului şi un au un "drept moral la viaţă". Astfel, <b>păriniţii ar trebui să aibă dreptul să-şi omoare bebeluşii dacă doresc asta</b>.</b></span></div>
<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Acestea
sunt ideile de bază dintr-un articol apărut în Journal of Medical
Ethics, publicaţie prestigioasă condusă de profesorul de origine română
Julian Săvulescu, directorul Centrului Oxford Uheiro de Etică Aplicată,
potrivit <a href="http://www.telegraph.co.uk/health/healthnews/9113394/Killing-babies-no-different-from-abortion-experts-say.html" target="_blank">telegraph.co.uk</a>.</b></span></div>
<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Articolul
intitulat "Avorturile făcute după naştere: De ce ar trebui să trăiască
bebeluşul?" a fost publicat de către doi cunoscuţi ai lui Săvulescu,
profesorii Alberto Giubilini şi Francesca Minerva ai Universităţii
Melbourne. Săvulescu a declarat că că cei doi autori au primit
ameninţări cu moartea după ce au publicat articolul, din partea unor
"fanatici care se opun valorilor unei societăţi liberale".</b></span></div>
<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Cei doi cercetători au argumentat că statusul moral al unui nou-născut este echivalent cu cel al unui fetus. <b>Nici unul dintre aceştia n-ar avea caracteristicile care îi conferă unui individ dreptul la viaţă</b>. În loc să fie persoane în toată puterea cuvântului, aceştia sunt persoane potenţiale.</b></span></div>
<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b>Autorii susţin că <b>avorturile
făcute după naştere (adică uciderea bebeluşilor) ar trebui permisă în
toate cazurile în care sunt permise şi avorturile, nu doar în cele în
care copiii se nasc cu malformaţii</b>. Giubilini şi Minerva au
oferit ca exemplu copiii născuţi cu sindromul Down, punctând că numai
64% dintre cazurile de copii născuţi cu sindromul Down sunt identificate
cu ajutorul testelor prenatale. Odată născuţii copiii, părinţii nu pot
decât să-i păstreze, iar asta reprezintă o "povară inacceptabilă" pentru
familii şi pentru societate.</b></span></div>
</div>
<br />chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-43314813625395979372012-02-29T14:50:00.001+02:002012-02-29T14:50:04.676+02:00Anne Graham (fiica lui Billy Graham) Raspunsuri geniale<span class="postbody"><span style="color: darkblue;"><span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: 18px; line-height: normal;">Parca ne suna cunoscut ..Nu-i asa?</span></span></span><br />
</span><br /> <span style="color: #990000;">Fiica marelui evanghelist nonagenar, Billy Graham, Anne Graham, intr-un interviu in emisiunea "Early Show" (Spectacolul matinal), a fost intrebata de Jane Clayson, cu privire la atacurile din 11 septembrie 2001 si i s-a pus o intrebare la care multi ar fi dat raspunsuri nesatisfacatoare: "Cum a putut Bunul Dumnezeu sa lase sa se intimple asa ceva si sa priveasca atat de nepasator aceasta catastrofa de pe pamantul Americii?" </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Anne Graham, dupa ce a meditat catevaclipe, a dat un raspuns magistral, a raspuns cu niste replici foarte logice, profunde si inspirate, nepregatite dinainte (se poate vedea pe videoclipul inregistrat). Dansa a precizat foarte calm si explicit, precizand urmatoarele: </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> "Si eu mi-am pus deseori aceasta intrebare si mi-am gasit urmatoarele raspunsuri... Cred - nu cred, dar sunt profund convinsa - ca Dumnezeu a fost si ramane adanc intristat de aceasta, la fel ca si noi, numai ca noi, de ani de zile, Îi spunem si chiar Ii poruncim sa iasa din scolile noastre, din guvernul si din vietile noastre, ca ne descurcam si singuri, fara ajutorul Lui... </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Si, fiind El un adevarat gentleman, cred ca pur si simplu S-a dat, calm, la o parte... </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Cum de mai indraznim noi oare sa-I cerem binecuvintarea, mila si protectia Sa, daca Ii cerem sa ne lase in pace? (În lumina </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> recentelor evenimente, fiind vorba de atacuri teroriste, atacuri armate in scoli etc.) </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Cred ca totul a inceput cind Madeleine Murray O'Hare (doamna care a cerut ca America sa devina o tara atee si care a fost ucisa, iar corpul ei a fost gasit recent) a afirmat ca nu dorea nici un fel de rugaciuni in scolile noastre, iar noi am spus O.K. Cererea ei a fost aprobata si a devenit lege obligatorie in SUA... </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, cineva a spus ca mai bine nu am citi Biblia in scoli (Biblia care spune sa nu ucizi, sa nu furi si sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti), iar noi am spus O.K.. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, dr. Benjamin Spock a spus ca nu ar trebui sa ne plesnim copiii atunci cind se poarta urit, pentru ca </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> aceasta le-ar afecta mica lor personalitate si stima de sine (fiul dr. Spock s-a sinucis). Iar noi am spus ca un expert trebuie sa stie ce vorbeste, asa ca am spus O.K. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, altcineva a spus ca profesorii si dirigintii nu ar trebui sa ii disciplineze pe copii atunci cind gresesc. Iar conducatorii de scoli au spus ca nici un membru al personalului sa nu atinga vreun elev atunci cind se poarta urit, pentru ca scolile nu au nevoie de publicitate proasta si in nici un caz de procese. (Totusi, exista o mare diferenta intre a disciplina si a atinge, a bate, a plesni, a lovi, a umili, etc.). Iar noi am spus O.K. </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, cine stie ce membru inteligent al consiliului de conducere al vreunei scoli a spus ca, baietii fiind baieti, vor face dragoste oricum, deci ar trebui sa le dam fiilor nostri prezervative. Asa, ei vor putea sa se distreze cit vor, iar noi nu vom trebui sa le spunem parintilor ca le-au primit de la scoala. Iar noi am spus O.K. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, unii dintre alesii nostri de virf au spus ca nu conteaza ceea ce fac in viata lor privata atit timp cit isi fac treaba la slujba. De acord, a spus fiecare din noi, mie nu-mi pasa de ceea ce face altcineva, inclusiv presedintele, in viata sa privata, atit timp cit am o slujba si economia merge bine. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, niste libertini au cerut sa tiparim cat mai multe reviste cu femei goale, in semn de respect si apreciere a frumusetii feminine.. Iar noi am spus O.K. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Apoi, altcineva a impins acea apreciere un pas mai departe, publicind fotografii cu copii goi, si inca mai departe, afisindu-le pe Internet. Iar noi am spus O.K., au dreptul la libera exprimare. Apoi, industria show-business-ului a spus: hai sa facem show-uri TV si filme care sa promoveze indepartarea de Dumnezeu, violenta si sexul ilicit, sa inregistram melodii care sa incurajeze violurile, drogurile, crimele,sinuciderea si temele satanice. Iar noi am spus ca nu este decit entertainment-amuzament, nu are efecte adverse si oricum nu o ia nimeni in serios, asa ca totul a mers inainte. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Iar acum ne intrebam speriati de ce copiii nostri nu au constiinta, de ce nu disting binele de rau, de ce nu ii deranjeaza sa ucida pe straini, pe colegii de clasa sau pe ei insisi. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Probabil ca, daca ne-am gindi mai mult, ne-am da seama de ce. </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Cred ca totul se reduce la faptul ca ceea ce vei semana, aceea vei si culege. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Noi Ii spunem lui Dumnezeu: Draga Doamne, de ce nu ai salvat-o pe acea fetita ucisa in clasa? Iar Dumnezeu raspunde: Dragul meu, Eu am fost alungat din scoli, nu puteam fi acolo. Cum puteam Eu fi acolo, cind voi mi-ati spus sa plec din scoli? </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> E ciudat cum oamenii Il dispretuiesc pe Dumnezeu, si apoi se intreaba cu naivitate de ce totul merge tot mai prost. Este ciudat cum de credem tot ceea ce scriu ziarele, dar noi ne indoim de ceea ce spune Biblia. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> E ciudat cum de toti oamenii vor sa mearga in ceruri, desi nu cred, nu gindesc, si nu spun sau nu fac nimic din ceea ce scrie in Biblie. </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Este ciudat cum de unii pot spune: da, eu cred in Dumnezeu si de fapt sa il urmeaza pe Satana, care, se stie ca, la randul lui, crede si el in Dumnezeu... </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> E ciudat cum ne repezim sa judecam, dar nu ne place sa fim judecati. E ciudat cum de se pot trimite mii de glume prin e-mail si ele se raspindesc precum focul salbatic, dar cind incepi sa trimiti mesaje privindu-L pe Dumnezeu, oamenii se gindesc de doua ori inainte de a le trimite si altora. </span><br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> E ciudat cum de tot ceea ce este vulgar, crud si obscen trece liber prin cyberspatiu, dar orice discutie publica despre Dumnezeu este impiedicata la scoala si la locul de munca. </span><br style="color: #990000;" /> <br style="color: #990000;" /><span style="color: #990000;"> Este, in sfarsit, ciudat cum poate fi cineva atit de inflacarat de dragoste pentru Hristos fiind in acelasi timp un crestin invizibil in timpul saptaminii." </span>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-38136197877614386932011-11-16T13:55:00.001+02:002011-11-16T16:20:24.805+02:00Fuga de UE<br />
La câţiva ani după revoluţie, în 1995, Willy şi Lavinia Schuster îşi
luau cei doi copii - un băiat de nici patru ani şi o fetiţă de doar un
an - şi plecau în Germania, asemenea sutelor de mii de saşi şi şvabi
porniţi în exod din România imediat după căderea comunismului. După trei
ani erau însă "înapoi acasă", lecuiţi de ce înseamnă viaţa într-o ţară a
Uniunii Europene.<br />
În 1998, s-au stabilit la Moşna, veche aşezare săsească din
apropierea Mediaşului şi locul de baştină al părinţilor Laviniei, unde
ochiseră o casă cu vreo 2 hectare şi jumătate de curte şi grădină, pe
care au dat 21.000 de mărci germane. Au refăcut-o, au ridicat o şură, un
grajd şi un hambar, şi-au cumpărat două vaci şi un cal şi s-au început
să facă agricultură.
<br />
<br />
<br />
În Germania, Willy Schuster - care vorbeşte fluent română, maghiară,
germană şi engleză - şi-a continuat slujba pe care o avusese în ţară,
unde a lucrat ca translator pentru diverse ONG-uri străine ce desfăşurau
programe de asistenţă socială.<br />
<img alt="" height="240" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3931/8959862/4/img-3519.jpg?width=600&height=450" width="320" /><br />
Willy a descoperit agricultura bio când o organizaţie din Elveţia a
lansat un program de ajutorare a câtorva zeci de ţărani şi mici
meseriaşi români pentru a-şi pune pe picioare propriile afaceri. În
fiecare an, din 1994 până în 2000, a petrecut cel puţin trei luni în
Elveţia, ca translator pentru ţăranii români veniţi să se instruiască în
fermele ecologice elveţiene.<br />
Din '97 i s-a alăturat şi Lavinia, tot ca translator, dar la
cursurile unei "şcoli de ţărănci de munte", unde nevestele viitorilor
fermieri români învăţau cum să utilizeze cât mai eficient resursele unei
gospodării eco. "Şi uite-aşa am prins drag de agricultura bio, despre
care până atunci nu ştiusem mai nimic. Şi ne-am hotărât să ne facem şi
noi o fermă ecologică", îşi aminteşte Willy Schuster.<br />
"De fapt, nu o fermă, doar o gospodărie ţărănească ecologică, de
subzistenţă, aşa cum aveau pe vremuri bunicii şi străbunicii noştri, din
care noi zicem că se poate trăi bine, dacă nu ai pretenţii foarte mari,
mai ales în privinţa câştigului financiar", îl corectează soţia sa
Lavinia.<br />
<b>Fuga de UE</b><br />
<span style="color: blue;">De ce nu şi-au făcut gospodăria în Germania? "Simplu. În primul rând
că e foarte greu, aproape imposibil dacă n-ai o căruţă de bani. Apoi, în
România eşti mult mai liber, nu-ţi cheamă vecinii poliţia şi pompierii
dacă te-apuci seara să faci un grătar în curte, cu prietenii. Dar în
primul rând am vrut să fugim de UE, care vine cu tot felul de restrişti
pe capul omului, e de-a dreptul malefică.</span> Dar nu ne gândeam că o să ne
ajungă din urmă aşa de repede şi în România!", explică Willy.<br />
"În 2007, pe 1 ianuarie, când toată lumea din România nu vorbea decât
despre cât de bine o să ne meargă în UE, eu şi soţia eram foarte
trişti, am plâns de parcă ne murise mama. Nu ne-am bucurat deloc că
România intrase în UE, pentru că ştiam ce ne aşteaptă. De fapt, nu noi
am aderat la UE, ei ne-au înghiţit, e fals să zici aderarea României la
UE, corect e înghiţirea României de către UE, cucerirea României de
către UE. Acum şi-au dat seama şi românii că s-au bucurat degeaba
atunci, că au fost nişte proşti când au primit aşa, cu braţele deschise,
tot ce ne-a adus UE asta", spune bărbatul. După care conchide, pe
acelaşi ton: "De ce credeţi că nu intră în UE Elveţia sau Norvegia,
v-aţi întrebat vreodată? Vă spun eu: pentru că şi elveţienii, şi
norvegienii vor să fie ei stăpâni în ţara lor, nu să le spună alţii ce
au voie să facă şi ce nu şi cum să trăiască la ei acasă!"<br />
<b>"Ecologic de la A la Z"</b><br />
La numai un an de la întoarcerea în România, gospodăria soţilor
Schuster primea şi certificarea "eco", sub denumirea "Bio Moşna",
devenită repede un veritabil brand în lumea producătorilor şi
consumatorilor de produse ecologice.<br />
"Totul ecologic, de la A la Z, fără nici un fel de îngrăşăminte sau
substanţe chimice. Chiar şi pentru apă avem un sistem special de
filtrare şi purificare, cu un amestec de bacterii aerobe şi anaerobe, o
tehnologie germană tot mai răspândită în Europa, pe care o folosim şi la
grăbirea transformării gunoiului de grajd în îngrăşământ", spune Willy.<br />
<img alt="" height="240" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3931/8959862/3/img-3515.jpg?width=600&height=450" width="320" /><br />
Apoi, încet, încet, gospodăria s-a mărit, iar producţia s-a
diversificat: acum au 20 de hectare de teren: pe aproape jumătate de
hectar cultivă toate legumele necesare consumului propriu, pe o altă
jumătate de hectar este plantaţia de trandafiri, iar alte câteva hectare
sunt cultivate cu porumb, grâu, cartofi şi plante furajere pentru
animale - cinci vaci de lapte, care dau în medie cam 4500 de litri de
lapte pe an, şase juninci, un tăuraş, doi cai şi doi porci. Restul e
păşune, pe care se mai află şi câteva zeci de nuci, meri şi pruni.<br />
Toate aceste resurse asigură cam 80% din necesarul de consum
alimentar (lapte, şi produse lactate, legume, fructe, carne, făină,
mălai etc.) nu doar al familiei Schuster - care are încă trei membri- ci
şi al celor aproape o mie de voluntari WWOOF, practicanţi şi turişti pe
care îi au oaspeţi în fiecare an, din aprilie până în octombrie.<br />
<img alt="" height="240" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3931/8959862/2/img-3496.jpg?width=600&height=450" width="320" /><br />
Asta fără a mai pune la socoteală cele câteva sute de clienţi fideli
ai produselor marca "Bio Moşna" - dulceaţa de trandafiri, dulceaţa de
lapte şi aproape 20 de sortimente de produse lactate, de la iaurt,
smântână şi urdă proaspete până la brânzeturi maturate, cu plante
aromate sau fără, după gust. Reţetele sunt "tradiţionale toate, cum am
învăţat de la bunici", atât pentru brânzeturi, cât şi pentru dulceaţa de
trandafiri, singura noutate fiind dulceaţa de lapte, preparată după o
reţetă "de la mama ei din Argentina" primită anul trecut de Lavinia
Schuster de la o voluntară din Franţa.<br />
<b>Activism eco. Casa cu 1.000 de oaspeţi anual</b><br />
Pe lângă munca zilnică din gospodărie - începută dimineaţa la ora 5
şi terminată aproape de miezul nopţii - soţii Schuster îşi găsesc vreme
si pentru "slujba" de activişti eco, în calitate de membri sau
colaboratori ai mai multor organizaţii de profil din ţară şi
străinătate. Cea care i-a făcut cunoscuţi pe plan internaţional este
WWOOF - World Wide Opportunities on Organic Farms, o reţea mondială de
voluntari în fermele ecologice, cu filiale în aproape o sută de ţări de
pe toate continentele. Înfiinţată anul trecut de Willy şi Lavinia --
după ce aceştia activaseră, din 2004, ca membri ai WWOOF Austria -
filiala din România numără la ora actuală aproape 30 de gospodării
certificate eco din întreaga ţară.<br />
<br />
În fiecare an, din primăvară până-n toamnă, familia Schuster primeşte
cel puţin 3-4 voluntari - ba de multe ori chiar şi 5-6 - veniţi pentru
stagii de schimb de experienţă sau de învăţare, ce durează între 6
săptămâni şi 3 luni.<br />
"Le oferim casă şi masă gratis, iar în schimb ei lucrează alături de
noi la toate muncile din gospodărie, ăsta e sistemul. Devin repede
adevăraţi membri ai familiei. Acum avem un englez, Tom, care e deja
fermier, şi doi tineri francezi, Laurie şi Bretrand, care vor să se facă
ţărani. Tom se minunează tot timpul cum de noi putem trăi bine doar cu
cinci vaci de lapte, în timp ce familia lui din Anglia, care are o fermă
de 220 de vaci, abia dacă-şi poate duce zilele". Alături de voluntari,
soţii Schuster mai găzduiesc şi hrănesc adesea, tot gratis, şi
practicanţi - elevi sau studenţi de la câteva licee agricole şi
facultăţi de agricultură din Franţa şi Germania, cu care au înţelegeri
de colaborare. Iar ca "tabloul" să fie complet, de cel puţin trei ori pe
săptămână le mai trec pragul şi turişti - înscrişi din vreme pentru un
prânz ori o cină cu bucate cum doar Lavinia ştie să prepare, toate doar
din produsele bio ale gospodăriei - ceea ce urcă la aproape o mie
numărul oaspeţilor de peste an ai "Bio Moşna".<br />
<img alt="" height="240" src="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3931/8959862/7/img-3531.jpg?width=600&height=450" width="320" /><br />
Pe lângă calitatea de "WWOOFer" şi cea de "consultant acreditat" în
domeniul agriculturii bio, Willy Schuster este şi unul dintre cei mai
activi membri din România ai organizaţiei Via Campesina, "un fel de
sindicat mondial al micii agriculturi ţărăneşti", fiind totodată şi
singurul român membru al Comitetului pentru Siguranţa Alimentelor din
cadrul FAO, "ca reprezentant al societăţii civile din Europa de Est".<br />
<b>"Nu banii sunt cel mai important lucru în viaţă!"</b><br />
La "firma" pe care o au, mulţi prieteni şi cunoscuţi îi îmboldesc
mereu să-şi mărească şi să-şi transforme "Bio Moşna" într-o afacere de
produs bani, cât mai mulţi bani. "Sigur, nu ne-ar strica să câştigăm
ceva mai mult, avem de plătit tot felul de dări, iar copiii cresc şi ei,
trebuie să facem faţă la cerinţe tot mai multe. Dar dacă ne-am mări
gospodăria ca s-o exploatăm doar pentru bani, sigur am pierde mult la
calitate, în primul rând, şi n-am mai fi noi. Aşa că nu ne interesează,
suntem mulţumiţi cu traiul pe care îl avem, nu banii sunt cel mai
important lucru în viaţă. Important e că suntem sănătoşi, şi noi, şi
copiii, că ne simţim liberi şi că trăim aşa cum ne dorim la noi acasă,
împreună cu toţi cei care ne trec pragul!"<br />
<br />
<br />
http://www.gandul.info/reportaj/de-ce-iubesc-romania-sasii-care-ni-s-au-intors-am-fugit-de-ue-in-2007-am-plans-de-parca-ne-murise-mama-video-8959862chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-47282543494849240772011-09-29T11:51:00.000+03:002011-09-29T11:56:42.875+03:00Rosia Montana<div style="color: #990000; text-align: justify;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://thumbs.ziare.com/Autoritatile-locale-au-blocat-din-interes-investitiile-si-turismul-la-Rosia-Montana-/717565b20cc0bf155/240/0/1/70/Autoritatile-locale-au-blocat-din-interes-investitiile-si-turismul-la-Rosia-Montana-.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" src="http://thumbs.ziare.com/Autoritatile-locale-au-blocat-din-interes-investitiile-si-turismul-la-Rosia-Montana-/717565b20cc0bf155/240/0/1/70/Autoritatile-locale-au-blocat-din-interes-investitiile-si-turismul-la-Rosia-Montana-.jpg" /></a></div>
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b><i><span lang="IT">" ...Rosia Montana este cea mai veche localitate din Romania ,
atestata de la anul 131 dupa Hristos.<br />
..De-a lungul istoriei, ispita aurului a atras aici toate neamurile Europei,
facand din Rosia un orasel cosmopolit.<br />
</span></i><span lang="IT">..Din
Rosia s-au ridicat, de-a lungul timpului, multi luptatori ardeleni, cum au fost
Simion Balint, George Gritta, luptator in revolutia de la 1848, alaturi de
Avram Iancu..<br />
..In Rosia, stradutele inguste si pietruite, casele de patrimoniu, construite
in stil baroc de arhitecti italieni (Strada siciliana), in urma cu aproape doua
sute de ani, te transporta in alt timp..<br />
...<i>Ultimele </i>330 <i>de </i>tone<i> </i>de aur <i>si </i>1680<i>
</i>de
argint <i>vor sa fie exploatate, pana la
ultima roca de minereu, de compania Gold Corporation, careia i-a fost
concesionata exploatarea. </i><br />
<br />
..Doar douazeci de mii de dolari pe an plateste statului roman
compania Gold Corporation, <i>chiria pentru concesiunea a </i>520 de kilometri patrati<i>, inima de aur a
Apusenilor.</i> <br />
Concesiunea s-a facut pe 20 de ani, din 1997, deci ar mai fi inca sapte ani
de-acum incolo. <br />
..Vedem zilnic cum angajatii companiei intra in galerii, sub pretextul ca iau
probe si fac masuratori, pana ce vor incepe oficial exploatarea, dar nimeni
nu-i controleaza daca iau sau nu iau aur de-acolo... <br />
..<i>Uraniul
ni l-au exploatat rusii in totalitate</i>, iar acum vom ramane si fara <i>aur</i>, <i>daca
romanii nu se trezesc la timp</i>. <br />
<br />
De la Bucuresti sau din alta parte a lumii nu-si dau seama de dimensiunile
reale ale tragediei de la Rosia Montana
, iar cand vin aici si afla adevarul, sunt izbiti de <i>anormalitatea</i> acestei situatii, de lipsa de reactie a Guvernului si a
administratiei locale, fata de aceasta stare de lucruri. <br />
Toti scriu acolo ca nu-si pot inchipui ca <i>vestigiile
istorice</i>, galeriile romane, bisericile si cimitirele istorice,
bucati intregi de munte s-ar narui intr-un <i>iaz
de cianura</i>. <br />
<br />
</span><span lang="FR">Toti ne
incurajeaza sa rezistam! Toti vor sa fie de folos cu ceva, un lucru cat de
marunt. <i>Solidaritatea aceasta de la om la
om face mai mult decat orice gest politic din departare</i>, si
acesta indelung asteptat.<br />
<br />
</span><span lang="IT">"Rezistati!
Rezistati!" ne indeamna toata lumea, dar nu e usor, sa
stiti, sa-ti traiesti viata ca in vitrina, observat, filmat si
fotografiat tot timpul, pandit din fata casei, spionat obstructionat
in orice faci sau ai intentia sa incepi. E o tensiune continua care slabeste
numai de vineri dupa amiaza pana luni dimineata, atunci cand
"observatorii" Gold-ului se aduna de pe ulite, unde se plimba in
costumele lor spilcuite si cu ochelari negri la ochi, <br />
plini de emfaza (vezi Doamne, au cumparat aproape tot si ei sunt stapanii
Rosiei), si pleaca cu masinile lor scumpe in week-end. Abia atunci, noi putem
sa lasam garda jos si sa traim, sa ne strigam bucuriile sau sa ne plangem
necazurile, pe un ton de normalitate.<br />
<br />
<i>Si cum sa nu ravneasca la aurul Apusenilor, cand in el sunt, in procente
mai mari decat oriunde in lume, si metalele
rare atat de cautate de industria constructoare de nave spatiale: titan, vanadiu, wolfram, molibden.</i><br />
<br />
Daca macar un singur om va ramane aici si nu-si
va vinde proprietatea, compania nu va putea sa treaca peste el. Cred
cu tarie ca nu ne luptam cu morile de vant si ca lupta noastra nu e in zadar.Nu
se poate sa scoti o localitate in afara existentei, pentru ca vrea o companie
straina sa le ia acest drept in numele lacomiei. <i>Daca litigiul cu Gold ar
mai tine o suta de ani, rezistenta Rosiei s-ar
stinge</i>, <i>treptat</i>. <i>Probabil, asta urmareste compania. Poate daca romanii si-ar lua un petic de pamant pe dealurile
acestea si nu l-ar ceda in ruptul capului, atunci ei nu vor avea sorti
de izbanda</i>, in vecii vecilor. Iata, membri ai organizatiei mondiale
"Green Peace" si-au cumparat loturi fie si de cativa metri patrati in
Rosia Montana, pe care nu le vor vinde companiei cu nici un pret, ba chiar au
confectionat tablite pe care scrie: "Aceasta proprietate nu este de
vanzare", pe care le-au impartit rosienilor, ca sa descurajeze
orice tentativa a companiei de a-i ispiti sa ii vanda casele. Acum, Gold
Corporation (Gabriel Resources si alte companii subsidiare dupa care se
ascunde) si-a angajat cea mai mare companie de publicitate din Bucuresti, a
regizorului Bogdan Naumovici, ca sa le faca <i>propaganda proiectului minier
</i>de la Rosia Montana. Chiar daca mult prea tarziu,<i> reclama a fost
oprita, <br />
in cele din urma, pentru minciunile continute in ea</i>. O lovitura dura
pentru companie.<br />
<br />
<i>Avem nevoie de exprimarea solidaritatii cu
lupta noastra</i>. Sa vina aici cei care cunosc drama noastra, sa ne
sprijine moral, <i>sa aratam Gold-ului ca nu suntem
asa putini</i>, <i>ca avem si pe altii de partea noastra</i>. Sa facem
si noi actiuni de intimidare, asa cum fac ei, <i>nu
doar sa tacem si sa inghitim</i>. Noi suntem vreo 20 de familii, ultimii luptatori
impotriva Gold-ului, care nu vom pleca nici in ruptul capului. Oricati bani
ne-ar da, cu orice ne-ar tenta, noi nu plecam. Mie sa-mi dea America toata sa
fie a mea, si eu nu plec din Rosia Montana ."<br />
Eugen Cornea, capetenia rezistentei antigoldiste de la Rosia Montana<br />
<br />
am fost astazi la o intalnire cu profesori universitari si alti oameni pregatiti
in diferite domenii care-si bat capul cum sa salveze muntii Apuseni de
explatare si de distrugere totata. Sincer, nu pot sa stau nepasatoare la ce se
intampla si simt ca daca eu nu ma ridic,tu nu te ridici, ala nu se ridica, nu
ne ridicam cu totii, tragedia se va intampla si <i>nepasarea de acum ne va costa enorm. O</i>amenii sunt
constienti de amploarea situatiei de faptul ca astia care ne conduc stau sluj in fata banilor,ca au vandut tara pe nimic<br />
<br />
in principiu, s-a recunonsut ca sunt multi Romani care vor bine, dar
care nu il pot realiza, pentru ca, urmare a manipularii, au reusit astia
sa ne demoralizeze si sa ne dezbine</span></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #990000; text-align: justify;">
<span style="font-size: small;"><b><span lang="IT">fiecare invitat, specialist pe felia lui a vorbit despre efectele,
numai negative , ale explaotarii miniere pe care vor sa o inceapa
la Rosia Montana<br />
prof. univ. dr. Ion Brad - membru al Academiei Oamenilor de Stiinta,
biochimist a explicat clar care sunt efectele cianurilor rezultate din
exploatare asupra organismelor vii: moarte sigura pentru
mediu plante, animale si oameni pe o raza de sute
de km (inclusiv in tarile vecine)<br />
din cauza <i>vaporilor de cianura </i>care
se ridica in aer<br />
<br />
prof. dr. Vasile Boroneant, istoric, a povestit despre <i>valoarea </i>siturilor dacice, a
galeriilor romane vechi de peste 2000 de ani si despre pierderea identitatii Poporului Roman si a
intregului sau <i>certificat de nastere Dacic</i><br />
<br />
s-a vorbit despre faptul cgea asta este <i>rezarva strategica de aur a
Romaniei</i>, de care se stie de mii de ani, pe care dacii au exploatat-o cu masura<br />
si pe care au lasat-o <i>mostenire</i> urmasilor pt <i>gestionaterea</i>
independenta a <i>Poporului Roman </i>si
despre faptul ca in Muntii Apuseni pe langa cea mai mare rezerva de aur si
argint din europa, aur de o calitate ridicata, mult superioara, ar fi si o
rezerva uriasa de wolfram metal mai scump decat aurul si mult mai pretios, greu
de gasit, foarte necesar, in industria militara si spatiala si in
economie in general<br />
<br />
sunt multe care se invart in jurul regiunii Apuseni pe care vor sa ii distruga
e plin de zacaminte, si pe toate vor sa le exploateze, statul roman
primeste nimic, adica 1 miliard de dolari in 20 de ani de exploatare, adica
15 % iar explatatorii
iau restul de 85 %, si
lasa in urma <i>distrugeri istorice, ecologice,
umane, NATIONALE , economice inestimabile <br />
<br />
</i>pentru pamantul asta au murit Dacii, au murit marii Domnitori
Romani, milioane de Romani de-a lungul secolelor ca sa il apere de asupritori<br />
si ca sa il dam noi degeaba astazi. <br />
<br />
<i>pasivitatea o sa ne coste scump</i><br />
<br />
eu cred ca nu putem sta indiferenti fata de mostenirea pe care o avem, care
e a noastra.,nu a canadienilor sau a altora. E
ca si cum vine unu sa iti ia casa cu tot ce ti-au lasat parintii,
pamantul, hainele, amintirile, si tu te uiti la el cum o face si il lasi in
pace. <br />
<br />
<i>ce e de facut ? cum putem incepe sa ajutam ?</i><br />
<br />
cred ca trebuie, in primul rand, ca toata <i>lumea sa afle despre asta
</i>sa afle adevarul. oamenii nu stiu ce se intampla. apoi impreuna
oamenii trebuie sa spuna NU !!<br />
<br />
pentru asta rebuie sa ne gandim repede, pentru ca nu e timp, la ce anume putem
sa facem, cum putem sa contibuim cu resursele pe care le avem,<br />
si aici ma gandesc sa <i>punem in aplicare totul
pentru scopul asta care ne priveste direct. </i>sa punem in
miscare pe toata lumea <br />
pe care o cunoastem, care, la randul ei va angrena mai departe alte roti.<br />
<br />
</span>Doamne ajuta!</b></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size: 12pt;">
<br />
</span>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-13862333487872006232011-06-28T23:34:00.000+03:002011-06-28T23:34:42.006+03:00<h3 class="post-title entry-title"> Sfintii Apostoli Petru si Pavel </h3><div class="post-header"> </div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTmMKrUY3M8tiAZNrWlrm0-S5JePnyNc5BeqVICJtb0o6zYp0EFTRwIPt6HTRT_zaZYBc2OQCMswW8dZfos5oPygo8jJQWUyj37LovZJ1dyDdnfX2DBc1STvVQGlm2bXLH-utRH0E1zmDw/s1600/imbratisarea-petru-pavel-%25288.jpg" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="227" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgTmMKrUY3M8tiAZNrWlrm0-S5JePnyNc5BeqVICJtb0o6zYp0EFTRwIPt6HTRT_zaZYBc2OQCMswW8dZfos5oPygo8jJQWUyj37LovZJ1dyDdnfX2DBc1STvVQGlm2bXLH-utRH0E1zmDw/s320/imbratisarea-petru-pavel-%25288.jpg" width="320" /></a></div><div style="text-align: justify;">Sfantul Apostol Petru a fost un om navalnic si hotarat. Numit la nastere Simon, el este fiu al lui Iona si frate cu Andrei. S-a nascut la Betsaida, dar a locuit ulterior in cetatea Capernaum. Este pescar, om simplu si fara carte, nepreocupat de sinagoga sau de viata religioasa a evreilor. Viata lui se reduce la prinderea de peste pentru asigurarea traiului. Este energic si naiv in sinceritatea lui. Este mai in varsta decat fratele sau, Andrei. Stie ca mezinul familiei are preocupari "ciudate" pentru un pescar: este ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul, un profet itinerant care boteaza undeva langa Iordan, predica pocainta, apropierea Imparatiei Cerurilor si venirea iminenta a lui Mesia; dar pe Petru nu-l intereseaza decat captura de peste...<br />
<br />
In acest context, cand Petru tragea corabia la tarm, Andrei vine exaltat la fratele sau si exclama: "Am gasit pe Mesia!" Da, Il gasise, pentru ca fusese de fata la Botezul Domnului Iisus din Iordan si ascultase indemnul Invatatorulului sau, Ioan, de a-L urma Pe Mesia - Iisus. Petru nu pare prea incantat de descoperirea fratelui sau, dar, pentru a-i potoli insistentele entuziasmante, accepta sa mearga impreuna cu fiii lui Zevedeu - Iacob si Ioan, si ei pescari si fosti ucenici ai Botezatorului - sa-L asculte pe Mesia. Petru nu stia in acel moment care trebuia sa fie rolul concret al lui Mesia si nici nu era inca prea dornic sa afle.<br />
<br />
Il gasim astfel pe Petru la nunta din Cana Galileii, unde nu intelege minunea prefacerii apei in vin si la Sarbatoarea Corturilor de la Ierusalim, impreuna cu Iisus. Curios este ca dupa aceste doua evenimente Petru se reintoarce la ocupatia sa initiala de pescar. Se intoarce, dar gandul nu-i mai sta acum la peste. Nu mai are somn noaptea. Spusele fratelui sau despre Mesia il pun pe ganduri. Nu stie ce sa creada. Pana acum considera credinta apanajul oamenilor creduli si naivi. Nu se poate dezlipi de privirea cu care il privise Iisus si de glasul Sau divin. Avea "ceva" ce nu-si putea explica.<br />
<br />
In acesta stare de meditatie, lucru strain pana acum pentru Petru, pestele este neglijat. Asa se face ca - dupa o noapte de pescuit - Petru se intoarce la tarm cum plecase, fara peste. Apare insa Iisus, care-l sfatuieste sa arunce mreaja in locul indicat de El. Petru executa indemnul neincrezator si lipsit de elan, ironic la gandul ca un tamplar din Nazaret - de unde nu poate iesi ceva bun - nu-l poate invata "meserie" pe el, Marele Pescar. Mare este surpriza pentru Petru cand vede captura mare de peste cauzata de aparitia lui Iisus. Cine este Acesta si ce vrea de la mine? Cu siguranta ca nu este un om obisnuit. Nu, nu poate sa fie. Sa fie mai mare decat Botezatorul, cum spune Andrei? Speriat si simtindu-si pacatosenia, Petru spune: Du-te de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos. Iisus nu se duce, ci il cheama la apostolat: De azi vei fi pescar de oameni. Petru lasa toate balta pe loc si merge dupa Iisus.<br />
<br />
Nu apucase mintea lui Petru sa raspunda la intrebarea cine este Iisus, ca minunile la care este martor, il transfigureaza. Este marcat profund de vindecarea paraliticilor, a orbilor, a demonizatilor. Vede cum oasele sucite si cangrenate se repun in forma lor fireasca, cum moartea este chemata la raport si executata. Este mandru ca Rabi l-a ales pe el si vrea sa se ridice la demnitatea chemarii. O vede inviata pe fiica lui Iair. Vede slava lui Dumnezeu la Schimbarea la Fata pe Tabor. Ezita sa mearga singur pe apa. Este martor al vindecarii soacrei sale muribunde.<br />
<br />
Il apara pe Rabi cu sabia in momentul arestarii, dar se va lepada de trei ori de Iisus. Fuge la mormantul gol si este martor al Invierii. Vede semnul cuielor in maini si picioare in Hristos inviat si este repus apostol. Predica la Pogorarea Sfantului Duh si este arestat de trei ori in Ierusalim. Prin puterea lui Iisus, vindeca un olog la templu si este de ajuns ca umbra lui sa treaca peste bolnavi si acestia erau vindecati. Predica Evanghelia Invierii in Antiohia (azi in Siria), Corint (Grecia), Asia Mica (Turcia), Babilon (Iraq) si Roma (Italia). Moare la Roma, crucificat cu capul in jos, aparand credinta ca IISUS ESTE HRISTOSUL, FIUL LUI DUMNEZEU CELUI VIU.<br />
<br />
Nascut in Tars, Sfantul Pavel primeste la nastere numele Saul. Este un om fericit: este cetatean roman, cu "n" privilegii si favoruri. Nu-i lipseste nimic in casa parinteasca. Invata la scolile cele mai inalte si are in fata o cariera stralucita. Este fariseu, zelos in activitatea lui de starpire a oricarui fenomen religios sau secta care ataca mozaismul. Erau in epoca "la moda" exaltatiile religioase si politice si tanarul Saul este bucuros sa contribuie la "lucrarea Domnului". Confunda miscarea initiata de Iisus cu o banala erezie ca multe altele de dinaintea ei si nu vede nici o problema in eradicarea ei. Este convins 100% ca arestand si omorand crestini isi face datoria fata de Dumnezeu si are sanse sporite de a fi promovat in cariera sa de fariseu "tanara speranta".<br />
<br />
Este martor la uciderea diaconului Stefan. Foarte inteligent, Saul isi da seama ca sangele martirilor este samanta pentru raspandirea Bisericii si, cu cat mai multi crestini persecutau el si colegii lui farisei, cu atat numarul "galileenilor" este mai mare. Schimba strategia. Realizeaza ca acesti discipoli ai Tamplarului din Nazaret mor pentru El, pentru ca au credinta in inviere. Stie ca daca va demonstra ca nu exista inviere, misiunea sa de lichidare a "sectei" va fi indeplinita fara varsare de sange. Trebuie sa gaseasca trupul mort al Lui Iisus. Aude ca la Damasc s-a infiripat o comunitate crestina. Prinde zvonul ca apostolii ar fi furat trupul mort al lui Iisus si l-ar fi ascuns tocmai la Damasc. Pleaca spre Siria cu armata...<br />
<br />
Numai ca, pe drumul spre Damasc, o lumina il orbeste pe Saul. Cade cu fata la pamant si orbeste. Plin de praf, Saul - viteazul - este cuprins de frica. Ce se intampla? Ce e cu lumina asta? Voi trimite soldatii sa... Cine vorbeste? De unde imi stie numele Strainul acesta misterios? "Saule, Saule, de ce ma prigonesti?" Eu, sa te prigonesc? Nici macar nu stiu cine esti! "EU SUNT IISUS PE CARE TU IL PRIGONESTI!" <br />
<br />
Suntem convinsi ca in mintea lui Saul erau aceleasi cuvinte ca pe buzele lui Petru, in momentul chemarii la apostolat: Doamne, eu sunt un biet pacatos; pleaca de la mine, cauta unul mai vrednic, nu pe mine, om scund si chel. Lucrarea lui Hristos se arata in slabiciunile lui Pavel. In urma minunii de pe drumul Damascului, viata lui Saul se schimba. Din persecutor, devine apostol; din omorator de crestini, devine dispus sa moara pentru crestinism. Iisus Hristos Domnul a intervenit in viata lui in mod direct si el nu a ramas indiferent la aceasta chemare speciala. I s-a mai dat o sansa si vrea sa o fructifice.<br />
<br />
Ajuns in Damasc, Saul nu mai cauta trupul mort al lui Iisus, pentru ca este convins ca Acesta nu e mort; deci, nu mai are ce cauta. E convins ca s-a intalnit cu Insusi Fiul lui Dumnezeu Inviat. Nu-i mai aresteaza pe crestini, ci se boteaza in numele Sfintei Treimi de catre Anania. Isi recapata vederea trupeasca, dupa ce pe cea sufleteasca o castigase in urma minunii de pe cale.<br />
<br />
Pe buna dreptate, Saul - Pavel este considerat "al doilea intemeietor al crestinismului", datorita multelor sale calatorii misionare. Hristos Inviat ramane Capul, dar Pavel este raspanditorul Evangheliei. Neobosit, alearga din cetate in cetate, din tara in tara, trambitand gloria Invierii lui Hristos. In fiecare cetate, "strategia" este aceeasi: predica mai intai evreilor in sinagoga, unde - de regula - este respins, apoi paganilor in piete. Pune bazele comunitatilor crestine, le randuieste preoti si episcopi, le viziteaza, le trimite sfaturi si recomandari practice in functie de problemele aparute.<br />
<br />
Vorbeste in functie de ascultatori: evreilor le arata ca Iisus este Mesia, Cel prezis de profeti, grecilor le spune ca Iisus este "Dumnezeul necunoscut" de ei, iar efesenilor le demonstreaza inexistenta idolilor. Este arestat de evrei la Ierusalim, acuzat ca a introdus pagani in templu. Dupa doi ani de inchisoare la Cezareea, uzitand de cetatenia romana, este dus la Roma sa fie judecat. Nu cunoastem cu exactitate finalul vietii sale. Stim ca a fost prizonier de doua ori la Roma, ca visul sau era sa ajunga in Spania si ca a murit decapitat la Roma, in anul 67, cu credinta ca "Hristos a inviat si s-a facut incepatura a celor adormiti."</div>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-53604501046101449262011-05-21T00:42:00.000+03:002011-05-21T00:42:23.436+03:00Sfintii Imparati Constantin si Elena<div class="post-content"><h2 style="text-align: center;"><span style="color: red;"><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/saint-constantine-helene.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-27413" height="400" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/saint-constantine-helene.jpg" title="saint constantine helene" width="403" /></a><br />
</span></h2><div style="text-align: right;"><strong><span style="color: maroon;"> <em>Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru?<br />
Tu eşti Dumnezeu Care faci minuni</em></span><br />
</strong>(Prochimen la praznice)</div><div style="text-align: center;">Iubiţi credincioşi,</div><strong>Cînd a binevoit Preabunul şi Preamilostivul Dumnezeu să înceteze pîraiele de sînge, care se vărsau din trupurile apostolilor, ale martirilor şi ale mărturisitorilor Săi şi să dea deplină libertate Bisericii Sale, răscumpărată cu Sfîntul şi Preascumpul Sînge al Fiului Său, atunci şi-a ales pentru acest scop, dintre toţi împăraţii lumii, pe Sfîntul împărat Constantin cel Mare şi pe mama sa, Elena. </strong>Prin aceşti Sfinţi împăraţi a adus Dumnezeu libertate religioasă în lume, a slăbit păgînismul şi idolatria şi a întărit Biserica şi credinţa creştină pe pămînt.<br />
Sfinţii împăraţi şi <em>“întocmai cu Apostolii”</em> Constantin cu maica sa, Elena, erau de neam roman. Tatăl său, împăratul Constantin Clor împărăţea peste Galia şi Insulele britanice. După moartea sa a lăsat urmaş la domnie pe fiul său, fericitul Constantin, ajutat de credincioasa lui maică, Sfînta Elena.<br />
Auzind el că Maxenţie, care împărăţea în Roma, face multe nelegiuiri poporului, chinuind pe creştini şi dărîmînd sfintele biserici, s-a pornit cu război împotriva lui. <span style="color: navy;"><strong>Deşi avea mai puţini ostaşi ca Maxenţie, el îşi punea nădejdea în ajutorul adevăratului Dumnezeu, Căruia adesea se ruga, cu toate că nu era încă botezat. Şi iată că în amiaza mare, i se arătă o cruce mare pe cer, cu stele închipuită, iar dedesubt aceste cuvinte scrise: <em>“Cu acest semn vei birui”.</em></strong></span><br />
<span style="color: navy;"><strong>Apoi a poruncit ostaşilor să se însemneze cu semnul Sfintei Cruci pe haine, pe coifuri şi pe armele lor şi aşa au pornit la luptă</strong></span>. Deci, cu ajutorul crucii lui Hristos, Sfîntul Constantin a biruit pe Maxenţie, înecîndu-l în apa Tibrului, lîngă Roma, iar el a fost primit cu mare bucurie în cetate şi încoronat ca împărat al întregului Imperiu roman de Apus, în anul mîntuirii 313.<span id="more-27412"></span><br />
<span style="color: navy;"><strong><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/Sf-Constantin-02.jpg"><img alt="" class="alignleft size-full wp-image-27419" height="400" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/Sf-Constantin-02.jpg" title="Sf Constantin 02" /></a>Ca semn de mulţumire lui Dumnezeu, marele Constantin a dat un act împărătesc în acelaşi an, după sfatul maicii sale, cunoscut pînă astăzi sub numele de “<em>Edictul de la Milan”</em>, prin care s-a dat desăvîrşită libertate tuturor creştinilor, lăsînd astfel pe fiecare să creadă cum voieşte.</strong></span><br />
<span style="color: black;"><strong>Mare bucurie a cuprins atunci întreaga creştinătate, văzînd pe sfinţii episcopi şi preoţi ieşind de prin închisori, văzînd capiştile idoleşti dărîmîndu-se, iar în locul lor, biserici frumoase înălţîndu-se. Astfel, uneltele de tortură se aruncau, cuptoarele cele aprinse în care se ardeau creştinii se lăsau în părăsire, animalele sălbatice care ucideau pe creştini în arene se slobozeau, iar creştinii, umplîndu-se de multă bucurie, mulţumeau lui Dumnezeu cu rugăciuni şi lacrimi fierbinţi.</strong></span><br />
Însă domnea în răsărit un împărat tiran, anume <strong>Liciniu,</strong> care deşi era cumnat cu marele Constantin, dar<strong> nevrînd să cunoască pe adevăratul Dumnezeu, chinuia cumplit pe creştini şi ameninţa să ocupe Roma. Împăratul Constantin a încercat de două ori să-l biruiască prin război, dar n-a putut şi era în mare mîhnire. Rugîndu-se mult lui Dumnezeu şi însemnîndu-se cu semnul crucii, toţi ostaşii au pornit din nou la război împotriva lui Liciniu şi l-au biruit. </strong>Ultimul război l-a avut împăratul Constantin împotriva sciţilor, aproape de Dunăre, pe care de asemenea i-a biruit cu ajutorul Sfintei Cruci.<br />
Deci, dorind împăratul să-şi mute capitala în partea de răsărit a imperiului, şi-a ales cetatea Vizantia, zidită de un grec, numit Vizas. Pe aceasta alegînd-o Sfîntul Constantin, a numit-o cu numele său, Constantinopol, şi s-a aşezat aici cu fericita sa mamă, Elena, în anul 324. Iar <strong>ca semn de mulţumire lui Dumnezeu, a înălţat în mijlocul cetăţii un stîlp înalt, avînd deasupra Sfînta Cruce.</strong><br />
Tot în timpul acesta a primit şi botezul, în oraşul Nicomidia, de la episcopul Evsevie, cînd a dat poruncă să se boteze şi ostaşii săi, dimpreună cu senatorii palatului, încît o nespusă bucurie cuprinsese toată lumea. <strong>A mai dat poruncă să se înalţe în curtea palatului său o măreaţă biserică, în numele Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, iar bisericile care au fost dărîmate de păgîni a poruncit să se zidească din nou, dîndu-le tuturor bani şi ajutor din destul. De la acest sfînt împărat a rămas tradiţia ca domnii creştini din toată lumea să zidească biserici şi mînăstiri şi să le înzestreze cu danii şi cu toate cele necesare.</strong><br />
<a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/first_council_of_nicea_icon.jpg"><img alt="" class="alignright size-full wp-image-27422" height="500" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/first_council_of_nicea_icon.jpg" title="first_council_of_nicea_icon" width="361" /></a>În vremea aceea, însă, Biserica lui Hristos era sfîşiată de învăţătura cea rea a ereticului Arie, care spunea că Iisus Hristos este o creatură superioară, iar nu Creator şi deofiinţă cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt. Deci, <strong>Sfîntul Constantin îndemnat de mama sa Elena şi de mulţi episcopi dreptcredincioşi, a hotărît să adune <a href="http://www.razbointrucuvant.ro/2009/05/30/duminica-sfintilor-parinti-de-la-sinodul-i-ecumenic/" target="_blank">primul Sinod Ecumenic de la Niceea, în anul 325, pentru a hotărî adevărata credinţă şi a condamna pe ereticul Arie şi învăţătura sa.</a></strong><br />
<strong><span style="color: red;">S-au adunat acolo 318 Sfinţi Părinţi din toate marginile Imperiului de Răsărit şi de Apus, în frunte cu Sfîntul Constantin, care era considerat episcop cu treburile de afară. Vor rămîne nemuritoare minunile şi cuvintele pline de învăţături dogmatice ale marilor ierarhi şi sfinţi Nicolae, Spiridon şi Atanasie de Alexandria, care au luat parte la acest Sinod.</span> <a href="http://www.razbointrucuvant.ro/2009/05/31/ereticul-arie-biruit-la-niceea-dar-biruitor-astazi-arianismul-este-mai-la-moda-si-mai-raspandit-decat-oricand/" target="_blank">Atunci a fost blestemată învăţătura lui Arie, iar pe el l-au dat anatema.</a> <span style="color: red;">La acest Sfînt Sinod s-au compus primele şapte articole ale Simbolului Credinţei şi mai multe canoane bisericeşti.</span></strong><br />
<strong><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/imagine.php_.jpg"><img alt="" class="alignleft size-full wp-image-27423" height="301" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/05/imagine.php_.jpg" title="imagine.php" width="280" /></a>În anul următor, Sfînta Elena, dorind foarte mult să afle lemnul Sfintei Cruci şi să se închine pe Golgota şi la Mormîntul Domnului, a plecat cu mulţi ostaşi la Ierusalim. Aici s-a rugat mult lui Dumnezeu şi, împreună cu Sfîntul Macarie, episcopul Sfintei Cetăţi, după multe osteneli a aflat Crucea Domnului, iar pe locul Căpăţînii a înălţat o biserică preafrumoasă, care, cu unele modificări, dăinuieşte pînă astăzi.</strong><br />
Deci, luînd o parte din lemnul Sfintei Cruci, fericita Elena s-a întors înapoi la Constantinopol, iar de aici la Roma, unde a trecut la Domnul, în vîrstă de 80 de ani.<br />
<strong>Marele împărat Constantin a împărăţit 42 de ani, pînă în anul 337, cînd trece la veşnicele lăcaşuri şi este înmormîntat în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, zidită de el, lăsînd Imperiul roman în stăpînirea celor trei fii ai săi. Biserica noastră îi prăznuieşte pe amîndoi cu mare cinste la 21 mai, socotindu-i <em>“întocmai cu Apostolii”</em> lui Hristos</strong>. El este al 32-lea împărat roman de la August.<br />
<div style="text-align: center;">Iubiţi credincioşi,</div>Pînă aici v-am prezentat pe scurt viaţa şi activitatea Sfîntului Constantin cel Mare şi a mamei sale, Elena. Acum vom vorbi, mai întîi, de legile ce s-au făcut de acest sfînt şi mare împărat în favoarea creştinilor, despre care istoricul bisericesc din acea vreme, Eusebiu de Cezareea, zice:<br />
<blockquote>“S-au publicat atunci de împăratul Constantin legi foarte blînde şi foarte favorabile pentru creştini. Aceste legi nu exprimau decît evlavie, repausul popoarelor şi onoarea Bisericilor<strong>. <span style="color: navy;">El a chemat pe cei ce fuseseră izgoniţi de guvernatorii de provincii, pentru că nu au voit să aducă jertfă idolilor. A restabilit în posesia averilor pe cei ce fuseseră lipsiţi de ele şi iertă pe cei care, pentru acelaşi motiv, fuseseră condamnaţi să facă servicii la curte. A pus în libertate pe cei ce fuseseră surghiuniţi în insule şi pe cei ce fuseseră surghiuniţi la muncile metalelor sau întrebuinţaţi la alte lucrări publice.</span></strong> A lăsat alegerea celor care, din ură pentru statornicia cu care ei făcuseră profesiune din religia creştină, fuseseră destituiţi din dregătorii sau de a lua funcţiunile ca mai înainte sau de a trăi în repaus”<br />
<div style="text-align: right;">(Istoria Bisericească de Eusebiu – Episcopul Cezareei, <em>Viaţa Împăratului Constanti</em>n, Bucureşti, 1896).</div></blockquote><strong>Printr-o altă lege făcută în favoarea martirilor şi a Bisericilor, împăratul Constantin a dispus ca rudele celor ce au suferit moartea pentru apărarea credinţei, să se bucure de succesiunea lor şi, dacă ei nu ar avea moştenitori, Biserica să-i moştenească, iar moştenirile ce le fuseseră confiscate, să fie înapoiate vechilor proprietari, ori de ar fi în natură sau de au fost înstrăinate.</strong><br />
Sfîntul şi marele împărat Constantin <span style="color: navy;"><strong>a dat o lege de graţiere a celor ce au fost exilaţi pentru mărturisirea dreptei credinţe în Dumnezeu</strong></span>. Această lege zice aşa:<br />
<blockquote><span style="color: navy;">“Acei ce au fost exilaţi prin sentinţe nedrepte a unor judecători, pentru că au refuzat cu îndrăzneală de a renunţa la credinţă şi la cultul unui Dumnezeu, Căruia ei se consacraseră din toată inima lor, şi acei ce au fost puşi în numărul ofiţerilor curţii, deşi nu fuseseră mai înainte, să aibă libertatea de a se întoarce la casele lor şi să rămînă acolo în pace. <strong>Acei ce au fost despuiaţi de bunurile lor şi reduşi la o extremă mizerie, să fie restabiliţi în prima lor stare şi să se bucure cu fericire şi cu umilite rugăciuni de mulţumire, de efectele bunătăţii lui Dumnezeu”.</strong></span></blockquote>Altă lege dată de Sfîntul şi marele împărat Constantin face <span style="color: navy;"><strong> rechemarea celor ce au fost prigoniţi pentru credinţa cea dreaptă în Hristos şi au fost trimişi departe de casele şi satele lor, prin insule pustii. </strong></span>În această lege îl auzim pe Sfîntul şi marele împărat Constantin, zicînd:<br />
<blockquote>“Ordon ca cei ce sînt reţinuţi contra voinţei lor în insule, să se bucure de efectul graţierii noastre. Să iasă din aceste triste şi grozave pustietăţi, unde nu văd decît munţi sălbatici şi o mare furtunoasă, şi să meargă a gusta plăcerile cele nevinovate ce le va procura, în convieţuire cu rudele lor în libertate. Acei ce au suferit lipsurile şi necazurile ce i-au însoţit, să fie încărcaţi de bunuri şi scăpaţi de frică, făcînd glorie cum fac eu de a fi servitorul lui Dumnezeu. <strong><em><span style="color: navy;">Aş fi foarte mîhnit ca să se poată zice sau să se poată crede, că cineva a vieţuit în frică sub domnia mea</span></em>. <span style="color: navy;">Mă silesc pe cît pot de a reforma abuzurile ce s-au strecurat sub domniile cele dinaintea mea”.</span></strong></blockquote>Sfîntul împărat Constantin, face rechemarea celor ce fuseseră condamnaţi la lucrarea metalului sau la alte lucrări publice, pentru mărturisirea credinţei în Hristos, zicînd:<br />
<blockquote><em>“Acei ce au fost condamnaţi la lucrarea metalelor sau la alte lucrări publice, să schimbe această penibilă ocupaţie şi acest ostenitor lucru, cu o linişte onestă şi cu un repaus plăcut, iar dacă sînt unii din cei ce au fost lipsiţi de libertate să fie restabiliţi în posesiunea onorurilor şi a drepturilor ce le aparţineau mai înainte”.</em></blockquote>Prin altă lege, Sfîntul împărat Constantin, restabileşte drepturile celor ce au fost scoşi din dregătoriile lor din armată, pentru dreapta credinţă în Hristos, şi zice aşa:<br />
<blockquote>“Acei care odinioară, posedînd dregătorii în armată, au fost lipsiţi de această cinste pentru buna mărturisire a credinţei lor, să aibă libertatea sau de a reintra în armată şi a-şi lua funcţia lor ce au avut sau de a trăi în linişte. Este foarte drept ca, după ce au arătat curajul lor în mijlocul celor mai teribile munci, să nu depindă decît de alegerea lor, sau de a se bucura de onorurile dregătoriilor lor, sau de a gusta dulceaţa repausului”.</blockquote>În altă lege, Sfîntul Constantin cel Mare porunceşte a se da înapoi averile sfinţilor mucenici şi mărturisitori ai credinţei lui Dumnezeu, şi zice aşa:<br />
<blockquote><span style="color: navy;">“Nu pot ascunde nedreptatea ce au suferit-o acei care, sub diferite pretexte, au fost despuiaţi de averile lor. Dacă unii, din ură pentru că au susţinut cu îndrăzneală lupte grele pentru apărarea credinţei lor, au fost despuiaţi de averile lor, sau dacă alţii, pentru că au mărturisit că erau creştini, au fost constrînşi de a părăsi ţara lor, sau în sfîrşit, dacă alţii au fost lipsiţi de cele ce posedau fără a fi condamnaţi la moarte, succesiunea lor trebuie să fie luată de rudele lor, legile redînd succesiunile rudelor celor mai de aproape, ei vor fi lesne de recunoscut şi apoi nu e nimic mai drept decît a se împărţi aceste averi moştenitorilor cărora ar fi aparţinut, dacă martirii şi mărturisitorii ar fi murit de o moarte naturală”.</span></blockquote>Altă lege dată de Sfîntul şi marele împărat Constantin în favoarea Bisericii, în lipsă de rudenii, zice aşa:<br />
<blockquote><span style="color: navy;">“Iar, dacă nu se va găsi nici o rudenie care să poată lua moştenirea martirilor sau a mărturisitorilor, sau ale acelora care pentru păstrarea credinţei lor, au părăsit ţara lor, ea aparţine Bisericii. Morţii nu vor fi mîhniţi de a o avea de moştenitoare, pe aceia pentru care ei s-au expus la tot felul de primejdii. Cred de datoria mea de a admite că dacă vreunul, din acei care voiesc, a găsit de cuviinţă să facă donaţie averea sa, intenţia mea este ca ea să fie executată”.</span></blockquote>În altă lege a Sfîntului împărat Constantin cel Mare se hotărăşte să se restituie pămînturile şi casele cele ce au aparţinut martirilor şi mărturisitorilor, zicînd:<br />
<blockquote><em>“Fiindcă doresc ca această lege să fie atît de lămurită, încît să nu fie nimeni care să nu înţeleagă dispoziţia, acei ce sînt deţinători ai unei case sau a unui pămînt sau a unei alte moşteniri ce aparţinea odinioară martirilor sau mărturisitorilor, să o declare ei înşişi şi să o restituie îndată. Deşi ei au primit mari venituri fără titlu legitim, nu cred ca dreptatea să permită ca ei să nu fie obligaţi de a le înapoia”.</em></blockquote>Sfîntul împărat Constantin a dat şi alte legi în favoarea Bisericii şi a creştinilor, privind restituirea bunurilor confiscate de către principi de la biserici sau restituirea locaşurilor de cult şi a cimitirelor, restituirea bunurilor care fuseseră înstrăinate sau vîndute şi care aparţineau bisericilor, precum şi alte legi pe care nu le mai putem aminti aici.<br />
Din cele arătate pînă aici ne putem da seama<span style="color: navy;"><strong> cît de mare prieten şi binefăcător al Bisericii lui Hristos şi al creştinilor a fost alesul lui Dumnezeu, Sfîntul şi marele împărat Constantin, prin care Preabunul Dumnezeu a dat libertate creştinismului în toată lumea</strong></span>. Legile au fost date de el în Italia, la Milan, în anul 313 şi sînt cunoscute sub numele de <strong>“<em>Edictul de la Milan”</em>. <span style="color: navy;">De la acest împărat sfînt, libertatea religioasă este garantată în toate ţările din lume.</span></strong><br />
Împăratul Constantin, dîndu-şi bine seama de întunericul şi tirania care domneau mai înainte de el în Imperiul roman, zicea:<br />
<blockquote>“O nelegiuire atît de ciudată şi atît de grozavă ca aceasta, dominînd spiritul şi inima unui număr de persoane şi tot statul fiind lovit de aceasta, ca de o boală molipsitoare ce reducea la o extremă primejdie şi care avea nevoie de un medicament foarte puternic şi folositor, iată de cine a binevoit Dumnezeu de a se servi! Cînd vorbesc de Dumnezeu, înţeleg pe Acela care este adevăratul Dumnezeu şi care are o putere veşnică. Poate însă cineva să facă cunoscute binefacerile primite de la Dumnezeu fără a vătăma modestia? Dumnezeu a avut bunătatea de a se servi de mine pentru împlinirea planurilor Sale. El m-a scos printr-un act al înţelepciunii Sale şi al puterii Sale nesfîrşite, din ţărmurile oceanului britanic şi din extremitatea ţărilor unde soarele apune şi mi-a dat putere de a risipi revărsarea de nenorociri ce acoperea faţa pămîntului, pentru a atrage pe oameni la păzirea legii şi pentru a creşte credinţa şi religia creştină”.</blockquote>Apoi adăugă:<br />
<blockquote><em><strong>“Nu voi fi lipsit niciodată de recunoştinţă, pentru o binefacere aşa de mare, privind ca o favoare deosebită, bunătatea pe care Dumnezeu a avut-o de a mă alege pe mine pentru a mă face robul şi împlinitorul poruncilor Sale</strong>. M-am dus în Orient, pe care l-am găsit împovărat de nenorociri, a cărui salvare de primejdie avea nevoie de ultimile leacuri.<span style="color: navy;"><strong> Recunosc că Dumnezeu mi-a dat sufletul, viaţa, respiraţia, şi simţămîntul. Ştiu foarte bine, că acei ce şi-au pus speranţa lor în Dumnezeu, nu au nevoie de stima, nici de dragostea oamenilor şi că ei posedă onoruri cu atît mai mari, cu cît duc o viaţă mai scutită de greşeli şi de păcate”.</strong></span></em></blockquote>În alt loc Sfîntul împărat Constantin aduce mulţumiri lui Dumnezeu, zicînd:<br />
<blockquote><span style="color: navy;"><strong><em>“Ţie îţi mulţumesc cu umilinţă, Dumnezeule şi Domnul meu, căci cu cît priveşte cineva deosebirea în închinările şi în simţămintele oamenilor, cu atît cei ce au descoperit adevărul sînt întăriţi în religie. Dacă va fi cineva care să nu voiască a fi vindecat, să nu arunce greşala sa asupra nimănui. Remediul şi vindecarea se oferă la toată lumea, numai fiecare se cuvine să ia aminte ca să nu atace o religie a cărei nevinovăţie şi sfinţenie sînt dovedite”.</em></strong></span></blockquote><strong>Pe lîngă legile şi binefacerile arătate mai sus în favoarea creştinismului, marele împărat Constantin s-a îngrijit mult şi de pacea şi unitatea în credinţa cea dreaptă a tuturor Bisericilor creştine din imperiul său</strong>. Iată ce spune într-una din legile sale:<br />
<blockquote><em>“Mi-am propus mai întîi de a uni spiritele tuturor popoarelor, în una şi aceeaşi credinţă în privinţa dumnezeirii. Apoi, am dorit să scap universul de jugul sclaviei, sub care gemea. Mă convingeam că aş fi atît de fericit pentru a aduce pe oameni să aibă toţi pe acelaşi Dumnezeu. Această schimbare a religiei ar produce o altă schimbare în conducerea imperiului”.</em></blockquote>Iată, fraţilor, că Sfîntul şi marele împărat Constantin, îşi dădea bine seama şi recunoştea cu toată evlavia că el este alesul lui Dumnezeu, prin care Mîntuitorul a lucrat planurile cele prea-înţelepte ale milostivirii Sale faţă de religia adevărată, creştină, prin care s-a întărit puterea şi libertatea Bisericii lui Hristos pe pămînt.<br />
<div style="text-align: center;">Iubiţi credincioşi,</div>Mare este sărbătoarea de astăzi, căci astăzi cinstim pe cel dintîi şi cel mai mare împărat creştin, pe Sfîntul Constantin şi mama sa, Elena, cei “<em>întocmai cu Apostolii”.</em> <span style="color: navy;"><strong>Ei sînt apostolii creştinismului din secolul IV. Prin ei a dobîndit libertate Biserica întemeiată de Hristos, propovăduită de Sfinţii Apostoli şi apărată cu jertfă, cu suferinţă şi cu sînge de mulţimea martirilor.</strong> Prin ei, Duhul Sfînt a extins Biserica, a întărit Ortodoxia în lume, a avut loc primul Sinod Ecumenic, s-a compus prima parte din Crez şi a fost dat anatema Arie cu învăţătura şi ucenicii lui. </span>Prin Sfinţii Constantin şi Elena s-au deschis şi zidit în Imperiul roman mii de biserici, s-a aflat la Ierusalim Sfînta Cruce şi s-au zidit numeroase locaşuri de închinare la Locurile Sfinte.<br />
<strong>Dar Sfîntul Constantin a ajutat mult la răspîndirea creştinismului în Europa, Asia şi Africa. La porunca lui au fost trimişi misionari – episcopi şi călugări – la gurile Dunării să convertească pe înaintaşii noştri daci, dintre care unii nu ştiau de Hristos. Se crede că, chiar oraşul Constanţa din Dobrogea, ar fi fost înnoit de el, unde apoi se înfiinţează prima episcopie din ţara noastră, Episcopia Tomisului.</strong> Trebuie să fim recunoscători lui Dumnezeu pentru acest mare împărat şi apărător al creştinătăţii. Să ne bucurăm că o parte din ţara noastră, gurile Dunării şi Dobrogea, făceau parte din Imperiul roman de sub stăpînirea lui.<br />
Se cuvine, deci, să cinstim cu cuvinte de laudă pe Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena şi să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru tot ce au făcut ei în lume. Iată, că şi ţara noastră a fost sub influenţa lui. Iată, că şi pămîntul nostru are multe biserici, unele din primele secole, şi că sîntem ortodocşi şi cinstitori de Dumnezeu. Avem în ţară multe biserici cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Iar în mai toate familiile noastre sînt creştini şi creştine care le poartă numele. Aceasta arată de cîtă cinste se bucură Sfinţii Constantin şi Elena în ţara noastră.<br />
Să nu uităm, însă, <span style="color: navy;"><strong>ce mare rol a avut Sfînta Elena, la creşterea, formarea şi sfătuirea fiului ei, Constantin. După Hristos şi Biserică, mama este aceea care dă educaţie creştină fiilor ei. Sfînta Elena a dat viaţă, educaţie şi îndemnuri bune fiului ei. Datorită mamei sale a ajuns el cel dintîi împărat creştin, </strong></span>Sfînt şi “întocmai cu Apostolii”, tare în credinţă, apărător al Bisericii, viteaz în războaie, eliberator al creştinilor persecutaţi pentru Hristos şi ctitor al primului imperiu creştin şi a nenumărate biserici.<br />
Vă amintesc că am avut şi noi, românii, mari domni creştini, care după exemplul lui, au fost apărători de ţară, iubitori de pace, păzitori ai dreptei credinţe şi neîntrecuţi ctitori de biserici şi mînăstiri. Dintre aceştia amintim pe Mircea cel Bătrîn, Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare şi Sfînt, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Petru Rareş, Vasile Lupu şi mulţi alţii.<br />
Ce sînt evlavioasele domniţe românce, ca Despina lui Neagoe, Teofana, mama lui Mihai Viteazul, Elena lui Matei Basarab sau Ana lui Alexandru cel Bun, Maria lui Ştefan cel Mare, Elena lui Petru Rareş şi Ruxandra lui Alexandru Lăpuşneanu şi atîtea altele, dacă nu urmaşele Sfintei împărătese Elena? Căci ele, alături de domni, zideau biserici, ctitoreau mînăstiri, făceau danii preţioase pe la sfintele locaşuri, care se văd pînă astăzi. <a href="http://www.razbointrucuvant.ro/2008/08/15/sfintii-mucenici-brancoveni-sau-pretul-ortodoxiei/" target="_blank"><strong>Ce este Constantin Brîncoveanu cu cei patru fii ai lui, alături de vrednica soţie, Maria, cu cei încă şapte fii, dacă nu martiri ai lui Hristos şi apărători ai credinţei Ortodoxe în ţara noastră?</strong></a><br />
<span style="color: navy;"><strong>Deci, şi noi, să urmăm întru toate lui Hristos, Apostolilor, sfinţilor şi înaintaşilor noştri. Să apărăm cu bărbăţie dreapta credinţă a Bisericii noastre Ortodoxe. Vor apărea mulţi eretici şi urmaşi ai lui Arie, care vor încerca să ne strice unitatea credinţei şi să ne tulbure sufletele. Să nu-i ascultaţi. Ţineţi la Biserica lui Hristos, iubiţi sfintele slujbe, ascultaţi de păstori şi de mai-marii noştri rînduiţi de Dumnezeu. </strong></span>Apoi fiţi statornici în faptele bune, blînzi, smeriţi, paşnici şi iubitori de sfinţi, ca nişte fii ai lui Dumnezeu şi urmaşi ai Sfinţilor Împăraţi. <span style="color: navy;"><strong>Bărbaţi, urmaţi Sfîntului Constantin în toate şi luaţi în viaţă toiagul Sfintei Cruci! Iar femeile să urmeze exemplul Sfintei Elena, devenind mame </strong></span>credincioase, bune educatoare ale copiilor, fiice evlavioase ale Bisericii.<br />
Să rugăm pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi prin ei pe marele Împărat Iisus Hristos, să rînduiască pace în lume, domni şi conducători înţelepţi peste popoare, întăritori ai dreptei credinţe, păstori vrednici de Evanghelie şi mîntuire sufletelor noastre. Amin”.</div>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-87247562408726697932011-03-18T02:09:00.003+02:002011-03-18T02:17:16.489+02:00Ghid de renegare a eroilor patriei- Avram Iancu<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/03/harta_romaniei_tinutul_secuiesc-udmr-si-pdl-anti-romania.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="233" src="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/03/harta_romaniei_tinutul_secuiesc-udmr-si-pdl-anti-romania.jpg" width="320" /></a></div><div style="color: #660000;"><br />
</div><div style="color: #660000; font-family: inherit;">”Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului roman, să respect Constituţia şi legile ţării , să apăr democraţia , drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa , unitatea şi integralitatea teritorială a României . Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”</div><div style="color: #660000; font-family: inherit;"><br />
</div><div style="color: #660000; font-family: inherit;"> Aşa sună jurământul pe care demnitarii României, preşedinţi, ministrii ş.a.m.d. il depun la investirea în funcţie. De 20 de ani încoace, aceste rânduri care ar trebui să fie sfinte pentru orice român care-şi asumă răspunderea de conducător, sunt din nefericire vorbe goale, de faţadă tocmai pentru că sunt spuse de cele mai multe ori de ploiticieni parveniţi fără cea mai mică urmă de patriotism sau fibră morală.</div><div style="color: #660000; font-family: inherit;"> Răbdăm ca popor de două decenii tot felul de experimente sociale, economice, politice mai nou o sărăcire economică exacerbată dar nu putem răbda "dragi conducători" călcarea în picioare a demnităţii naţionale, batjocorirea unor simboluri sacre ale acestui neam.</div><div style="color: #660000;"><span style="font-family: inherit;">Liderul gruparii extremiste Garda Secuiască din Miercurea Ciuc, Csibi Barna, care a spânzurat marţi o păpuşa cu chipul lui Avram Iancu, cred că ar trebui expulzat din ţară după ce în prealabil ar trebui "tatuat" cu un fier inroşit cu steagul moţilor. Glumesc!.Nu avem voie să incitam la violenţe şi ură</span></div><div style="color: #660000;"><span style="font-family: inherit;"> sau discriminare a bieţilor minoritari frustraţi. Nu e politically correct şi e ne -european!</span></div><div style="color: #660000;"><span style="font-family: inherit;">Realitatea însă e dureroasă! Mă aşteptam la reacţii din partea celor ce au jurat că îşi vor dărui </span>"toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului roman, să respect Constituţia şi legile ţării ...suveranitatea, independenţa , unitatea şi integralitatea teritorială a României . </div><div style="color: #660000;">Aveam o părere bună despre ministrul de externe T. Bachonschi apropiat al vrednicului de pomenire ÎPS Bartolomeu- Leul Ardealului, dar NIMIC.</div><div style="color: #660000;">Ce să mai zic de declaraţiile preşedintelui parlamentului ungar cum ca autonomia cerută de unguri e una dorită de Creator poruncită chiar.</div><div style="color: #660000;">Mă îndoiesc că vor fi sancţionari oficiale ale acestor acte de sfidare şi umilire naţională deoarece băieţii care ne conduc, şi au vândut patiotismul odată cu sufletul. Toate inepţiile şi aberaţiile acestei clase conducătoare culminează în viziunea mea în aceste zile tocmai prin impotenţa de reacţie publică de care dau dovadă aceşti mueratici de politicieni portocalii. Acum chiar mi e lehamite !<br />
Presa mai dă şi ea apă la moară acestui bozgor luându-i interviuri, lăsându-l să-şi explice fapta chiar să o detaileze cu o mândrie sfidătoare.Ce mă mai mâncau palmele mele de jumate moţ când l -am văzut "în acţiune" mai ales că nu e la prima . Băieţii din palatele Bucureştilor au uitat pe semne că ardeleanu se urneşte greu da apoi e şi mai greu de oprit si personal cred ca ar fi bine sa şi aducă aminte!</div><div class="separator" style="clear: both; color: #660000; text-align: center;"><a href="http://roncea.ro/wp-content/uploads/2011/03/harta_romaniei_tinutul_secuiesc-udmr-si-pdl-anti-romania.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div><div style="color: #660000;"> Dar fie Dumnezeu cu mila că doar El mai iubeşte acest neam şi pe celelalte bistoşy!</div>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-88188048951754002012011-03-13T22:04:00.000+02:002011-03-13T22:04:28.933+02:00Synodikonul Ortodoxiei<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads//2009/03/triumph_of_orthodoxy.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="406" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads//2009/03/triumph_of_orthodoxy.jpg" width="300" /></a></div><br />
<blockquote>1. Celor ce mărturisesc întruparea Cuvântului prin cuvinte, cu gura, în inima şi minte, în scris şi în icoane: Veşnica lor pomenire!<br />
2. Acelora ce cunosc deosebirea după firi ale unuia şi aceluiaşi ipostas al lui Hristos şi îi recunosc însuşiri atât create cât şi necreate, văzute şi nevăzute, ca pătimitor şi nepătimitor, mărginit şi nemărginit; cei ce atribuie naturii dumnezeieşti cele necreate, iar naturii omeneşti celelalte însuşiri, printre care şi mărginirea, şi proclamă aceasta atât în vorbă cât şi în icoane: Veşnica lor pomenire!<br />
3. Acelora care crezând şi mărturisind, propovăduiesc cuvintele Evangheliei în scrieri, în fapte şi în forme, şi adună acestea într-o singură datorie ce cuprinde atât propovăduirea prin cuvinte, şi întărire sigură a adevărului prin icoane: Veşnica lor pomenire!<br />
4. Acelora care îşi sfinţesc buzele prin cuvânt, şi celor ce se sfinţesc prin auzirea acestor cuvinte, cunoscând şi propovăduind, ca şi ochii celor ce se sfinţesc prin sfintele icoane, conducând astfel mintea către cunoaşterea de Dumnezeu, ca şi prin bisericile sfinţite, sfintele vase şi alte sfinte comori: Veşnica lor pomenire!<br />
5. Acelora ce cunosc faptul că toiagul şi tablele, chivotul şi candela, năstrapa şi altarul înfăţişau şi prefigurau pe Prea Sfânta Fecioara Maria, Maica Domnului; şi de asemenea că aceste lucruri o prefigurau, iar ea nu s-a prefăcut în ele, căci era fecioară şi după naştere a rămas fecioară, şi prin urmare Fecioară trebuie să fie înfăţişată în icoane şi nu preînchipuită în chipuri (tipuri): Veşnica lor pomenire!<br />
6. Acelora ce cunosc, primesc şi cred în vedeniile prooroceşti, cărora însuşi Dumnezeu le-a dat formă şi chip, pe care corul proorocilor le aduc şi le tâlcuiesc; şi care, întăriţi de tradiţia scrisă şi nescrisă a Apostolilor, următori Părinţilor, înfăţişează cele sfinte în icoane şi le cinstesc:Veşnica lor pomenire!<br />
7. Acelora ce-l înţeleg pe Moise, şi spun, fiţi cu luare-aminte la voi înşivă ca în ziua aceea, când Domnul v-a grăit din mijlocul focului, de pe muntele Horeb, n-aţi văzut nici un chip, 9 şi cunosc răspunsul potrivit, şi anume că atunci când vedem ceva, vedem cu adevărat, aşa cum ne-a învăţat fiul tunetului, ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi mâinile noastre au pipăit despre Cuvântul vieţii, 10 şi pe acestea le mărturisim; şi iarăşi, ca şi ceilalţi ucenici ai Cuvântului, am mâncat şi am băut cu El, nu numai înaintea patimilor Sale, ci şi după patimi şi înviere; 11 celor ce se pricep să deosebească poruncile Legii de învăţătura harului şi văd că El este nevăzut în cea dintâi, dar văzut şi pipăit în cea de-a doua, şi prin urmare ca ceea ce a fost văzut şi pipăit trebuie să fie zugrăvit în icoane şi slăvit: Veşnica lor pomenire!<br />
Aşa cum au văzut proorocii, cum au învăţat Apostolii, cum a primit Biserica, cum au dogmatisit învăţătorii, cum înţelege împreună cu ei lumea locuită [oikumene], cum luminează harul, cum lămureşte adevărul, cum a fost erezia izgonită, cum ne întăreşte înţelepciunea sa proclamăm, cum a adeverit Hristos, tot aşa gândim şi noi, vorbim, propovăduim, îl slăvim pe Hristos ca pe adevăratul Dumnezeu, şi pe sfinţii Săi, în cuvinte, în scrieri, în gânduri, în jertfe, în biserici, în icoane, slujind şi preaînălţându-L pe Unul Dumnezeu şi Domn, şi cinstindu-i pe sfinţi din cauza Domnului lor ca pe cei ce sunt aproape de El şi îi slujesc, şi le dăm cinstirea cuvenită. Aceasta este credinţa Apostolilor, aceasta e credinţa părinţilor, aceasta este credinţa ortodocşilor, aceasta este credinţa care a întărit lumea. După acestea să aclamăm frăţeşte şi părinteşte pe vestitorii dreptei credinţe şi cinstiri întru mărirea şi cinstea pentru care au luptat şi să zicem: lui Germanos, Tarasios; Nikephoros, Metodios, ca unor adevăraţi arhierei ai lui Dumnezeu, apărători şi Dascăli ai ortodoxiei, Veşnica lor pomenire.<br />
Aceste binecuvâtări au ajuns până la noi, de la părinţi la fiii ce sunt râvnitori pentru credinţa lor, iar blestemele îi covârşesc pe ucigaşii de părinţi, care dispreţuiesc poruncile Stăpânului. De aceea, noi, în comuniunea evlaviei, le aruncăm obşteşte blestemul pe care şi l-au atras asupra lor.<br />
-Acelora ce primesc cu mintea lor iconomia întrupării lui Dumnezeu Cuvântului, dar nu îngăduie ca aceasta să lucreze prin icoane, şi prin aceasta par a primi în vorbe mântuirea noastră, dar în adevăr o leapădă:<br />
Anatema!<br />
-Acelora ce se joacă răutacios cu cuvântul “nemărginit” şi prin urmare refuză să-L zugrăvească în icoane pe Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu, Care S-a făcut părtaş sângelui şi trupului nostru, 12 şi prin aceasta s-au arătat a fi nişte rătăciţi:Anatema!<br />
-Celor ce recunosc, chiar şi nevrând, vedeniile prooroceşti, dar primesc facerea icoanelor a ceea ce au văzut – O minune! – chiar mai înainte de întruparea Cuvântului, dar spun prosteşte că însăşi firea cea neomenească şi nevăzută a fost văzută de cei ce au contemplat-o, sau hotărăsc că acestea se pot înfăţişa ca chipuri, figuri şi forme ale adevărului celor ce le văd, dar nu ar primi faptul că om S-a făcut Cuvântul, şi că patimile Sale pentru mântuirea noastră pot fi zugrăvite în icoane: Anatema!<br />
-Acelora care îl aud şi-L înţeleg pe Domnul ce zice: Dacă aţi fi crezut lui Moise, aţi fi crezut şi Mie, 13 şi celelalte, şi pe Moise zicând, Domnul Dumnezeul nostru va ridica pentru voi din fraţii tăi un Prooroc ca şi mine, 14 şi apoi spun că Proorocul este primit, dar că ei nu vor zugrăvi prin icoane harul Proorocului şi mântuirea pe care acesta a adus-o pentru întreaga lume, chiar dacă El a fost văzut şi a trăit printre bărbaţi şi femei, şi a vindecat suferinţe şi boli cu lucrări puternice de vindecare, şi a fost răstignit, şi îngropat, şi S-a sculat din morţi, şi a făcut şi a suferit toate acestea pentru mântuirea noastră; Acelora care nu primesc că aceste lucrări mântuitoare, împlinite pentru întreaga lume pot fi zărite în icoane, şi nici slăvite şi cinstite în ele: Anatema!<br />
-Celor ce stăruie în erezia iconoclastă, ce e de fapt apostazie Hristoclastă, şi nici nu voiesc să fie duşi la mântuire prin legea lui Moise, nici nu aleg să trăiască evlavios după învăţătura apostolică, şi nici nu sunt convinşi să lepede greşala lor prin pildele şi sfaturile Părinţilor, nici sunt mişcaţi de armonia fiecărei părţi a Bisericii lui Dumnezeu a toată lumea, ci o dată pentru totdeauna s-au supus sorţii jidovilor şi păgânilor [lit: elinilor]; căci de îndată au hulit împotriva Arhetipului, şi nu s-au dat în lături să facă chipul arhetipului identic cu însuşi arhetipul Acestora, deci, care au căzut nesăbuit în această greşală şi şi-au astupat urechile la orice cuvânt dumnezeiesc şi învăţătură duhovnicească, şi sunt deja putreziciune şi s-au tăiat pe ei înşişi de la trupul Bisericii: Anatema!<br />
-Anastasie, Constantin şi Nichita, cei ce au pornit ereziile isauriene, oameni păcătoşi şi călăuze spre prăpastie: Anatema!<br />
-Teodot, Antonie şi Ioan, ce-şi dau răutăţile unul altuia, şi urmaşi mincinoşi ai necredinţei: Anatema!<br />
-Pavel care s-a întors la Saul şi Teodor numit Gastes şi Ştefan Molutes, ca şi Teodor Criteanul, şi Louloudie leulx şi oricine este asemenea lor în necredinţă, în orice stare a clerului sau altă cinste sau stare s-ar afla; tuturor acestora ce stăruie în necredinţa lor:Anatema! Tuturor ereticilor: Anatema!<br />
-Acelora ce folosesc spusele dumnezeieştii Scripturi ce sunt împotriva idolilor la cinstitele icoane ale lui Hristos Dumnezeul nostru şi sfinţilor Săi:<br />
Anatema!<br />
-Acelora ce împărtăşesc părerea celor ce batjocoresc şi necinstesc sfintele icoane: Anatema!<br />
-Acelora ce spun că creştinii fac din icoane zei: Anatema!<br />
-Acelora ce spun că altul decât Hristos Dumnezeul nostru ne-a izbăvit de rătăcirea idolească: Anatema!<br />
-Acelora ce îndrăznesc să spună că Biserica Sobornicească a primit idoli, şi astfel întinează toată taina şi batjocoresc credinţa creştinilor:Anatema!<br />
-Gerontios, originar din Lampe, care a împroşcat veninul ereziei lui în Creta, şi s-a numit pe sine Unsul, spre răsturnarea, vai, a Iconomiei mântuitoare a lui Hristos, dimpreună cu dogmele şi scrierile sale perverse şi cu cei ce cugetă la fel cu acesta, să fie Anatema!<br />
-Cei ce întreprind în genere a introduce oarecare investigare nouă în ce priveşte negrăita Iconomie în trup a Mântuitorului şi Dumnezeului nostru, şi a examina în ce mod însuşi Cuvântul lui Dumnezeu s-a unit cu frământătura omenească, şi, potrivit cărui principiu a îndumnezeit trupul asumat, încercând să jongleze logomahic(împotriva cuvântului) cu termeni dialectici ca „prin fire” (kata physin) sau „prin adopţiune” (kata thesin) în privinţa noutăţii celei mai presus de fire (hyper physin) a (unirii) celor două firi ale Dumnezeu-Omului, să fie Anatema!<br />
-Cei ce se proclamă pe ei înşişi drept-cinstitori, dar introduc fără ruşine sau mai degrabă fără evlavie în Biserica ortodoxă şi sobornicească neevlavioasele dogme ale Elinilor şi Orientalilor(Indienilor) referitoare la sufletele omeneşti, la cer, la pământ, şi la celelalte creaturi, să fie Anatema!<br />
-Cei ce preacinstesc pretinsa şi „nebuna înţelepciune” (I Cor. 3, 19) a filozofilor celor din afară, şi urmează celor ce o profesează (pe aceasta), admiţând(astfel) metempsihozele sufletelor oamenilor(adică reîncarnarea) sau că şi acestea pier în mod similar cu cele ale vieţuitoarelor neraţionale şi se întorc în nefiinţă, respingând de aici Învierea, Judecata şi răsplătirea finală a celor făcute în viaţă, să fie Anatema!<br />
-Cei ce dogmatizează că materia şi Ideile sunt fără de început (eterne) sau împreună-fără-de-început (coeterne) cu Ziditorul a toate Dumnezeu, şi că cerul şi pământul şi celelalte creaturi sunt veşnice şi fără-de-început, dăinuind pururea nemodificate; şi care se împotrivesc (astfel) Celui ce a zis: „cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece” (Mt. 24, 35), glăsuind cele deşarte şi pământeşti şi atrăgând astfel blestemul dumnezeiesc asupra capetelor lor, să fie Anatema!<br />
-Cei ce zic că înţelepţii Elinilor, cei dintâi ereziarhi, şi care au fost deja zvârliţi anatemei de cele şapte sfinte Sinoade Ecumenice şi de toţi Părinţii care au strălucit în Ortodoxie, că unii (ce sunt) străini de Biserica sobornicească, deci cei care zic că aceştia, pentru bogăţia stricată şi necurată din scrierile lor, sunt cu mult mai buni, şi acum şi la judecata ce va să fie, decât bărbaţii cei binecinstitori şi ortodocşi, dar care au putut greşi pentru patima şi neştiinţa omenească, să fie Anatema!<br />
-Cei ce nu primesc cu credinţă curată şi simplă, din toată inima şi din tot sufletul, minunile extraordinare ale Mântuitorului şi Dumnezeului nostru şi ale Stăpânei noastre care L-a născut fără prihană şi ale celorlalţi Sfinţi, ci încearcă să le defăimeze prin demonstraţii şi raţionamente sofistice drept (lucruri) imposibile sau să le răstălmăcească după cum li se pare lor şi să le potrivească după părerea lor, să fie Anatema!<br />
-Cei ce împreună cu alte plăsmuiri mitice schimbă de la ei înşişi şi doctrina noastră despre creaţie, admiţând ca adevărate Ideile platonice, şi zicând că materia de sine subzistentă îşi primeşte formele sale de la (aceste) Idei, defăimând astfel deschis libertatea Ziditorului, Care a dus toate dintru nefiinţă la fiinţă şi, în calitate de Făcător, a fixat tuturor cu libertate suverană un început şi un sfârşit, să fie Anatema!<br />
-Cei ce zic că la învierea cea de pe urmă şi de obşte oamenii vor învia şi vor fi judecaţi cu alte trupuri şi nu cu cele cu care au vieţuit în această viaţă, întrucât acestea se corup şi pier, şi flecăresc lucruri deşarte şi zadarnice, în vreme ce însuşi Hristos Dumnezeul nostru şi ucenicii Lui, învăţătorii noştri, ne-au învăţat că oamenii cu trupurile cu care au vieţuit în această viaţă cu acestea vor fi şi judecaţi, şi încă şi marele Apostol Pavel a învăţat în mod expres adevărul pe larg şi cu exemple în cuvântul lui despre înviere (I Cor. 15, 12-55) dovedind pe cei ce cugetă astfel a fi fără de minte; aşadar, cei ce se împotrivesc acestor dogme şi doctrine, să fie Anatema!<br />
-Cei ce admit şi predau vorbele elenice cele deşarte, adică cum că ar fi o preexistenţă a sufletelor, că nu toate s-au făcut şi adus din nefiinţă, că ar exista un sfârşit al pedepsei sau o restabilire a creaţiei şi a lucrurilor omeneşti, şi de aici înţeleg împărăţia cerurilor ca ceva destructibil şi trecător, în vreme ce însuşi Hristos Dumnezeul nostru ne-a învăţat că ea este veşnică şi indestructibilă, şi din întreaga Scriptură veche şi nouă am primit aceea ca pedeapsă (finală) va fi nesfârşită şi împărăţia veşnică;<br />
aşadar, cei care se pierd pe ei înşişi cu asemenea cuvinte şi se fac şi altora pricină de osândă, să fie Anatema!<br />
-Dogmele şi doctrinele elenice şi heterodoxe sau potrivnice credinţei celei soborniceşti şi neprihănite a ortodocşilor introduse împotriva credinţei creştine şi ortodoxe de Ioan Italos şi de acei dintre ucenicii lui care iau parte la pierzania lui, să fie Anatema!<br />
-Toate cele dogmatizate fără evlavie de monahul Nil ca şi cei ce au părtăşie cu ele, să fie Anatema!<br />
-Tezele găsite străine de dogmele cele drepte ale Bisericii în cele două tratate scrise de Eustratios, fostul mitropolit al Niceei, împotriva Armenilor, şi care au fost anatematizate:<br />
-Cei ce introduc cu privire la negrăita Iconomie în trup a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos anumite rostiri deşarte, şi zic sau cugetă că umanitatea lui Hristos se închină (proskynein) Dumnezeirii celei neapropiate ca un rob (doulikos) şi posedă condiţia veşnică de rob (douleian aidion) ca o calitate fiinţială (ousiode) şi cu neputinţă de pierdut, să fie Anatema!<br />
-Cei ce nu întrebuinţează cu toata evlavia distincţia ca pură operaţie intelectuală (te kat’epinoian diairesei) cu scopul de a evidenţia doar alteritatea celor două firi ce concurg în mod negrăit în Hristos şi sunt unite în El în mod neamestecat şi nedespărţit, ci abuzează de o astfel de distincţie şi zic că umanitatea asumată este altceva nu numai prin fire ci şi prin cinstire, şi că ea adoră (latreuei) pe Dumnezeu şi îi aduce o slujire de rob, oferindu-i cinstea cuvenită ca pe un lucru datorat, la fel ca „duhurile slujitoare” (Evr. l, 14) ce slujesc şi cinstesc pe Dumnezeu ca nişte robi, şi care învaţă că doar firea asumată este propriu-zis Arhiereul cel mare, şi nu însuşi (ipostasul) Cuvântul lui Dumnezeu întrucât s-a făcut om, ca unii care prin asemenea lucruri îndrăznesc să împartă ipostatic pe Unul Hristos, Domnul şi Dumnezeul nostru, să fie Anatema!<br />
-Cele introduse şi răspândite prin viu grai de Mihail, fostul dascăl, protecdic şi maistor al retorilor, şi de Nikephoros Basilakes, dascăl al Epistolelor, diacon al Marii Biserici a lui Dumnezeu din Constantinopol, care au fost urmate şi de Eustathios mitropolitul Dyrrachionului şi care au fost susţinute în scris mai cu seamă de Soterichos, diacon al aceleiaşi Biserici, patriarh ales al marelui oraş al lui Dumnezeu Antiohia, cel numit şi Panteugenos, şi celelalte lucruri introduse şi publicate în scris de acelaşi Soterichos, şi care au fost anatematizate şi respinse mai târziu chiar de ei înşişi, şi pe care le-a dezavuat şi azvârlit anatemei Sf. Sinod reunit din porunca lui Manuel. Marele împărat ortodox, porfirogenet şi autocrator al Romeilor, Comnenul:<br />
-Cei ce zic că jertfa cinstitului Trup şi Sânge din vremea Patimii lumii – spre – mântuire a Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos, jertfa oferită de El pentru a noastră mântuire în calitatea Lui de Arhiereu lucrând pentru noi potrivit umanităţii sale – întrucât potrivit marelui în teologie Grigorie, însuşi este şi sacrificator şi victimă -,(Fiul) a oferit-o lui Dumnezeu Tatăl, dar nu a primit-o ca Dumnezeu împreună cu Tatăl nici Cel Unul Născut, nici Duhul Sfânt, întrucât prin aceasta exclud pe însuşi Dumnezeu Cuvântul şi pe Duhul Mângâietorul, Cel de o fiinţă şi o cinstire cu El, de la de-o-cinstirea şi egalitatea cuvenită Lor ca Dumnezeu, să fie Anatema!<br />
-Cei ce nu admit ca jertfă adusă în fiecare zi de către cei ce au primit de la Hristos puterea ierurgică (sacramentală) a celebrării dumnezeieştilor taine este oferită (întregii) Sfintei Treimi, ca unii ce contrazic pe sfinţii şi dumnezeieştii Părinţi Vasile şi Ioan Hrisostom cu care împreunăglăsuire (toţi) ceilalţi cu Dumnezeu purtători Părinţi ai noştri în cuvintele şi scrierile lor, să fie Anatema!<br />
-Cei ce aud pe Mântuitorul zicând despre celebrarea sacramentală (hierourgia) dumnezeieştilor taine de El însuşi predată: „Aceasta să faceţi ca anamneză (pomenire) a Mea” (Le. 22, 19), dar nu înţeleg corect termenul „anamneză”, ci îndrăznesc a zice că jertfa adusă zilnic de cei ce celebrează dumnezeieştile taine după cum a predat Mântuitorul nostru şi Stăpânul tuturor, înnoieşte jertfa propriului Lui Trup şi Sânge adusă pe cinstita Cruce spre obşteasca răscumpărare şi împăcare a firii omeneşti doar la modul imaginativ şi iconic (phantastikos kai eikonikos), şi de aici introduc şi (ideea) că aceasta ar fi o altă jertfă decât cea săvârşită de Mântuitorul la început (pe Golgota), că unii ce desenează misterul înfricoşătoarei şi dumnezeieştii celebrări prin care primim arvuna vieţii celei ce va să vină, şi aceasta în vreme ce dumnezeiescul şi preaînţeleptul nostru Părinte Ioan Hrisostom, în multe exegeze ale sale la cuvintele marelui Pavel, evidenţiază limpede identitatea jertfei (tes thysias to aparallakton) şi zice clar că este una şi aceeaşi (ten auten einai), să fie Anatema!<br />
-Cei ce născocesc şi introduc distanţe temporale (chronikas diastaseis) în împăcarea firii omeneşti cu dumnezeiasca şi fericita fire a Treimii celei de viaţă începătoare şi prea-neprihănite, şi stabilesc ca dogmă aceea că, mai întâi am fost împăcaţi cu Cuvântul cel Unul Născut prin asumarea (umanităţii), şi mai apoi cu Dumnezeu Tatăl prin mântuitoarea patimă a Domnului Hristos, împărţind astfel cele neîmpărţite, în vreme ce dumnezeieştii şi fericiţii Părinţi învaţă că Cel Unul Născut ne-a împăcat cu Sine iar prin Sine cu Dumnezeu Tatăl, şi prin urmare şi cu Prea Sfântul de viaţă făcătorul Duh, prin totalitatea misterului Iconomiei Sale, că unii ce sunt născocitori de iscodiri noi şi străine, să fie Anatema!<br />
Cele scrise şi predate odinioară de sfinţii şi de Dumnezeu purtători Părinţi şi vestitori ai adevărului şi Dascăli ai sfintei lui Dumnezeu Bisericii, iar acum din iniţiativă de Dumnezeu mişcată şi din purtarea de grijă de Dumnezeu socotită a de Dumnezeu încununatului, preaputernicului, de Dumnezeu înţelepţitului, ortodoxului, biruitorului, sfinţitului nostru mare împărat, porfirogenet şi autocrator kyr Manuel Comnenul, clarificate şi definite de sfântul şi dumnezeiescul Sinod, reunit din porunca sa, şi orânduite a fi proclamate în această cinstită zi:<br />
-Cei ce nu înţeleg corect cuvintele sfinţilor Dascăli ai Bisericii lui Dumnezeu, şi încearcă să răstălmăcească şi să întoarcă (înţelesul) celor zise în acestea limpede şi lămurit prin harul Sf. Duh, să fie Anatema!<br />
-Celor ce primesc aceea ca cuvântul lui Iisus Hristos, adevăratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru: „Tatăl Meu este mai mare decât Mine” (In.14, 28), a fost zis, între alte interpretări ale Sfinţilor Părinţi, şi cu referire la umanitatea Sa după care a şi pătimit, aşa după cum vestesc expres Sfinţii Părinţi în multe din de Dumnezeu inspiratele lor scrieri, şi mai zic că Acelaşi Hristos a pătimit după trupul Lui, Veşnica lor pomenire!<br />
-Cei ce cugetă şi zic că îndumnezeirea firii asumate a constat dintr-o transformare a firii omeneşti în dumnezeire, şi care nu înţeleg că din însăşi virtutea unirii trupul Domnului participă la demnitatea şi maiestatea divină, este închinat cu o unică închinare în Dumnezeu Cuvântul care şi L-a asumat, şi este de aceeaşi cinste, de aceeaşi slavă, de viaţă făcător, de acelaşi renume, de acelaşi scaun cu Dumnezeu Tatăl şi Prea Sfântul Duh, fără a deveni însă cu toate acestea de-o-fiinţă cu Dumnezeu încât să iasă din proprietăţile sale naturale de creat, circumscris şi din celelalte proprietăţi contemplate în firea omenească a lui Hristos, şi să se transforme astfel în fiinţa dumnezeirii, pentru că din aceasta s-ar putea trage concluzia sau că Înomenirea şi Patimile Domnului au avut loc doar în aparenţă şi nu în realitate, sau că a pătimit însăşi Dumnezeirea celui Unul Născut, să fie Anatema!<br />
-Celor ce zic că trupul Domnului cel preaînălţat şi ridicat mai presus de toată cinstea – ca unul care în virtutea unirii supreme în mod neschimbat, nealterat, neamestecat şi nemutat, a devenit, din pricina unirii ipostatice, egal cu Dumnezeu (homoteos), rămânând pururea neseparat şi indisociabil de Dumnezeu Cuvântul Care L-a asumat -, este cinstit cu acelaşi renume cu El, şi închinat cu o unică închinare, fiind aşezat pe tronurile împărăteşti şi dumnezeieşti de-a dreapta Tatălui ca unul îmbogăţit cu măririle Dumnezeirii, dar cu păstrarea (necontenită) a proprietăţilor firii, Veşnica lor pomenire!<br />
-Cei ce resping zicerile Sf. Părinţi, şi anume cele proferate întru apărarea dogmelor celor drepte ale Bisericii lui Dumnezeu de către Atanasie, Chiril, Ambrozie, de Dumnezeu grăitorul prea sfântul papă al Romei celei Vechi Leon, şi de ceilalţi (toţi), şi nu vor să primească (întocmai) actele Sinoadelor Ecumenice al IV-lea şi al VI-lea, să fie Anatema!<br />
Anatematismele alcătuite la câţiva ani după cele sancţionate şi dogmatizate referitor la „Tatăl Meu este mai mare decât Mine” (In.14, 28), contra celor ce se împotrivesc şi contrazic fără ştiinţă şi fără evlavie acestea, (şi cu care conglăsuia pe atunci şi fostul Mitropolit al Kerkyrei, Constantin, nepot al arhiepiscopului Bulgariei, care însă şi el după mai mulţi ani a fost reprimit în Biserică, după ce s-a lepădat de unii ca aceia şi s-a alăturat celor drept cugetători anatematizând cele dogmatizate şi grăite de el odinioară cu răutate şi fără evlavie):<br />
-Cei ce nu primesc cuvântul adevăratului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Tatăl Meu este mai mare decât Mine”, după diferitele moduri în care l-au explicat Sfinţii Părinţi – unii zicând că aceasta s-a zis după dumnezeirea (Lui) cu referire la aspectul cauzat al naşterii Sale din Tatăl, alţii că după proprietăţile naturale ale trupului celui asumat de El şi enipostaziat în dumnezeirea Lui, adică cu referire la (însuşirile acestuia de) creat, circumscris, muritor şi celelalte afecte naturale şi ireproşabile din pricina cărora Domnul putea zice că Tatăl este mai mare decât El însuşi -, şi zic că acest cuvânt trebuie înţeles (ca fiind valabil) doar atunci când, prin pura gândire, trupul (lui Hristos) este cugetat separat de Dumnezeire, ca şi cum n-ar fi unit cu ea, şi care nu iau aici distincţia pur intelectuală, aşa cum a fost ea întrebuinţată de Sfinţii Părinţi, adică (ca valabilă doar) atunci când e vorba de condiţia Lui de rob şi de neştiinţa Lui (umană) – întrucât (Părinţii) nu sufereau că trupul egal şi de-o-cinstire cu Dumnezeu al lui Hristos să fie necinstit prin astfel de expresii – ci zic că şi proprietăţile naturale care aparţin în mod real trupului Domnului celui enipostaziat în Dumnezeirea Sa şi rămânând (pururea) nedespărţit de ea, trebuie luate după unire ca valabile doar prin simplă gândire, ca unii ce dogmatizează despre cele nesubsistente şi mincinoase acelaşi lucru ca şi despre cele subsistente şi adevărate, să fie Anatema!<br />
-Cele zise cu răutate şi fără evlavie de fostul mitropolit al Kerkyrei, Constantin, nepotul arhiepiscopului Bulgariei, şi anatematizate apoi de el, să fie Anatema!<br />
-Toţi care cugetă astfel de lucrări, să fie Anatema!<br />
-Fostul mitropolit al Kerkyrei, Constantin, nepotul arhiepiscopului Bulgariei, care dogmatizează cu răutate şi lipsă de evlavie (sau: Cei ce dogmatizează cu răutate şi lipsă de evlavie) despre cuvântul adevăratului Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos: „Tatăl Meu este mai mare decât Mine” şi nu cugetă nici nu zic(e) că acesta este luat de Sfinţii şi de Dumnezeu purtători Părinţi în mai multe înţelesuri evlavioase, între altele (înţelegându-l) cu referire la trupul cel asumat de Fiul Cel Unul Născut al lui Dumnezeu din Sfânta Fecioară şi de Dumnezeu Născătoarea, şi enipostaziat în Dumnezeirea Lui, fără amestecare, având păstrate şi după unirea nedespărţită însuşirile proprii cu referire la care Domnul a numit pe Tatăl mai mare decât Sine, şi rămânând în acelaşi timp împreună-închinat şi împreună-mărit întru o singură închinare ca unul egal cu Dumnezeu (homotheos) şi de aceeaşi cinstire cu Tatăl şi Prea Sfântul Duh; şi care susţin(e) dimpotrivă că nu se cade a înţelege acest cuvânt (ca valabil) atunci când Domnul este conceput ca ipostas unic având cele două firi unite, ci doar atunci când, prin gândire, trupul Lui este considerat separat de Dumnezeire şi socotit în mod abstract ca al oricărui om, şi aceasta în vreme ce marele în teologie (Ioan) Damaschin învaţă că distincţia pur intelectuală se aplică atunci când despre trupul lui Hristos se zice ceva ce nu constituie o proprietate naturală a Lui, doar spre a indica condiţia Lui de rob sau neştiinţa Lui (umană), şi care nu vrea (vor) deci să urmeze sfintelor Sinoade Ecumenice al IV-lea şi al VI-lea, care au dogmatizat în mod corect şi evlavios despre cele două firi unite în mod neamestecat în Hristos, şi au învăţat Biserica lui Hristos dreapta credinţă (ortodoxia), ca unul (unii) ce a (au) alunecat astfel în diferite erezii, să fie Anatema!<br />
-Toţi cei ce cugetă în acord cu Constantin, nepotul arhiepiscopului Bulgariei, şi sunt afectaţi şi întristaţi pentru depunerea lui, dar nu atât din iubire compătimitoare, ci pentru că sunt împreună înşelaţi prin impietatea lui, să fie Anatema!<br />
-Prea ignorantul pseudomonah şi în deşert luptător Ioan Eirenikos şi scrierile alcătuite de el împotriva dreptei credinţe, şi (toţi) cei ce-l îmbrăţişează pe acesta şi sunt de părere şi zic că nu cu referire la umanitatea enipostaziata în Domnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos şi unită cu Dumnezeirea lui la mod inseparabil, nedespărţit şi neamestecat, a zis El, că om desăvârşit, cuvântul din sfintele lui Evanghelii: „Tatăl Meu este mai mare decât Mine”, ci aceasta s-a zis de către El potrivit umanităţii Lui atunci când aceasta este considerată prin gândire ca dezbrăcată şi cu totul separată de dumnezeirea Lui, ca şi cum n-ar fi unită cu ea şi fiind luată exact ca şi firea noastră (umană) comună, să fie Anatema!<br />
-Cei ce cugetă şi zic că strălucirea (ce s-a făcut) din Domnul la dumnezeiasca Lui Schimbare la Faţă este, când o lumină oarecare, arătare fără consistenţă, creatură şi fantasmă ce a strălucit doar pentru scurtă vreme stingându-se apoi într-o clipită, când însăşi fiinţa lui Dumnezeu, ca unii care, aderând la aceste contradictorii şi imposibile susţineri, se arată nebuni de nebunia lui Arie, care tăia pe Unul Dumnezeu şi unica Dumnezeire în creată şi necreată, şi se pun de acord cu nelegiuita împietate a Masalienilor, care zic că fiinţa dumnezeiască e vizibilă, şi nu mărturisesc, potrivit celor teologhisite cu dumnezeiasca insuflare de Sfinţi şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, că aceea preadumnezeiasca lumină nu este nici creatură, nici fiinţa lui Dumnezeu, ci har, strălucire şi energie naturală necreată, emanând pururea şi fără separaţie din însăşi fiinţa dumnezeiască, să fie Anatema!<br />
-Toţi ereticii să fie Anatema!<br />
-Sinedriul, cel ce s-a aprins cu mânie împotriva cinstitelor icoane, să fie Anatema!<br />
-Cei ce iau zicerile dumnezeieştii Scripturi împotriva idolilor ca zise pentru cinstitele icoane ale lui Hristos Dumnezeul nostru şi ale Sfinţilor Lui, să fie Anatema!<br />
-Cei ce sunt în comuniune cu bună ştiinţă cu cei ce ocărăsc şi necinstesc sfintele icoane, să fie Anatema!<br />
-Cei ce zic că creştinii se apropie de icoane ca de nişte zei să fie Anatema!<br />
-Cei ce zic că un altul, afară de Hristos Dumnezeul nostru, ne-a slobozit din rătăcirea idolatră, să fie Anatema!<br />
-Cei ce cutează să zică că (prin icoane) Biserica sobornicească a acceptat idoli, ca unii ce răstoarnă taina (întrupării) şi astfel însăşi credinţa creştină, să fie Anatema!<br />
-Dacă cineva ia apărarea unui adept al ereziei detractorilor creştinilor, fie el în viaţă, fie mort în aceasta, să fie Anatema!<br />
-Dacă cineva nu se închină Domnului nostru Iisus Hristos celui circumscris în icoană după umanitate, să fie Anatema!<br />
-Încă şi cei ce cugetă şi zic că Dumnezeu nu are nici o energie naturală ci numai fiinţă, şi socotesc că fiinţa dumnezeiască şi energia (lucrarea) dumnezeiască sunt identice şi absolut indistincte, şi gândesc că nu există nici o diferenţă între ele cu privire la ceva, ci aceeaşi realitate se zice la ei când fiinţă, când lucrare, ca unii ce suprimă fără judecată însăşi fiinţa dumnezeiască împingând-o în nefiinţă – căci dascălii Bisericii vorbesc în termeni precişi ca numai nefiinţa este lipsită de energie -, şi care mai sunt bolnavi şi de cele ale lui Sabelie, cutezând a înnoi acum cu privire la fiinţă şi lucrarea dumnezeiască vechea contradicţie, confuzie şi amestecare a aceluia în ce priveşte cele trei ipostase ale Dumnezeirii, fuzionându-le în mod asemănător şi pe acestea (adică fiinţa şi lucrarea) în mod neevlavios, şi nu mărturisesc, potrivit celor teologisite cu dumnezeiasca insuflare de Sfinţi şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, că în Dumnezeu există atât fiinţa cât şi energia naturală a acesteia, după cum au limpezit cei mai mulţi dintre sfinţi, dar în mod lămurit mai cu seama cei de la sfântul al VI-lea Sinod Ecumenic, care s-a întrunit în întregime în chestiunea referitoare la cele două energii şi voinţi, dumnezeiască şi omenească, ale lui Hristos, şi care nici nu vor să înţeleagă că aşa cum între fiinţa şi energia dumnezeiască există o unire neamestecată, tot aşa există între ele şi o diferenţă în unele privinţe, dar care nu crează între ele interval sau distanţă, mai cu seama în ce priveşte însuşirile de cauză şi cauzat, neparticipabil şi participabil, primele revenind fiinţei iar cele de al doilea energiei; deci, unii care proferează în mod neevlavios unele ca acestea, să fie Anatema!<br />
-Încă şi cei ce cugetă şi zic că toată puterea şi energia triipostaticei Dumnezeiri este creată, ca unii care de aici ne silesc să credem că este creată însăşi fiinţa dumnezeiască – căci energia creată, potrivit Sfinţilor, va vădi drept creată şi firea (din care emană) iar energia necreată va caracteriza fiinţa necreată -, şi de aici sunt în primejdie de a cădea cu totul în ateism, ca unii ce atribuie credinţei celei curate şi ireproşabile a creştinilor mitologia elenică şi adorarea creaturilor, şi nu mărturisesc, potrivit celei teologhisite cu dumnezeiasca insuflare şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, ca toată puterea şi energia naturală a Dumnezeirii celei triipostatice este necreată, să fie Anatema!<br />
-Încă şi cei ce cugetă şi zic că prin aceasta (distincţie) se face o anumită compoziţie în Dumnezeu, şi nu cred învăţăturii Sfinţilor care învaţă că de la cele ale firii nu se face în fire nici o compoziţie, şi deci ne defăimează nu numai pe noi ci şi pe toţi Sfinţii care învaţă în termeni precişi şi multe rânduri simplitatea şi necompoziţia în Dumnezeu, cât şi diferenţa fiinţei şi energiei dumnezeieşti, şi că această diferenţă nu deteriorează cu nimic şi de fel simplitatea dumnezeiască – căci n-ar fi putut întreprinde (Părinţii) a teologhisi astfel împotriva lor înşişi -; deci, cei ce grăiesc aceste lucruri deşarte şi nu mărturisesc potrivit celor teologhisite cu dumnezeiasca insuflare de Sfinţi şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, ca dimpreună cu această diferenţă vrednică de cele divine se conservă în mod frumos şi simplitatea divină, să fie Anatema!<br />
-Încă şi cei ce cugetă şi zic că numele „dumnezeire” se zice numai pentru fiinţa dumnezeiască şi nu mărturisesc potrivit celor teologhisite cu dumnezeiasca insuflare de Sfinţi şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, că acesta se atribuie nu mai puţin şi energiei dumnezeieşti, şi astfel, când cineva zice „Dumnezeire”, el cinsteşte în multe feluri unica Dumnezeire a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, atât fiinţa cât şi energia lor, precum ne-au învăţat dumnezeieştii noştri iniţiatori în sfintele taine, să fie Anatema!<br />
-Încă şi cei ce cugetă şi zic că fiinţa dumnezeiască este participabilă, ca unii ce nu se ruşinează a introduce în Biserica noastra nelegiuita neevlavie a Masalienilor care au fost bolnavi de această părere în vechime, şi nu mărturisesc potrivit celor teologhisite cu dumnezeiasca insuflare de Sfinţi şi cu modul evlavios de a cugeta al Bisericii, că fiinţa dumnezeiască este absolut incomprehensibila şi neparticipabilă, dar harul şi energia dumnezeiască sunt participabile, să fie Anatema!<br />
-Toate neevlavioasele lor tratate şi înscrieri, să fie Anatema!<br />
-Lui Andronic Paleologul, slăvitul şi fericitul nostru împărat, care a reunit primul Sinod (iulie 1341) împotriva lui Varlaam, prezidând în mod nobil Biserica lui Hristos şi acel sfânt Sinod prin fapte, cuvinte şi admirabile discursuri pronunţate cu propria sa gură, întărind dogmele evanghelice şi apostolice, şi depunând şi dezvăluind public pe mai suszisul Varlaam dimpreună cu ereziile şi scrierile lui şi cu glasurile lui deşarte împotriva credinţei noastre, ca unuia care în mijlocul acestor sfinte lupte şi isprăvi pentru dreapta credinţă a schimbat (la numai câteva zile mai apoi) în mod fericit viaţa aceasta trecând la viaţa cea bună şi fericită, Veşnica lui pomenire!<br />
-Lui Grigorie, preasfinţitul mitropolit al Tesalonicului, care în Sinodul cel din Marea Biserică a depus pe Varlaam şi Akindynos, conducătorii şi născocitorii noilor erezii, împreună cu perversa asociaţie din jurul lor, care au cutezat să numească creatură energia şi puterea naturală şi inseparabilă a lui Dumnezeu, şi simplu-zis toate proprietăţile naturale ale Sfintei Treimi, ca şi lumina neapropiată care a strălucit din Hristos pe munte, întreprinzând să introducă cu răutate în Biserica lui Hristos o dumnezeire creată. Ideile platonice, şi acele mituri elenice; care a luptat cu înţelepciune şi curaj pentru Biserica obştească a lui Hristos şi pentru dogmele cele adevărate şi infailibile ale ei despre Dumnezeire în scrieri, în discursuri şi în discuţii proclamând neîncetat o unică Dumnezeire şi un Dumnezeu triipostatic, cu energie şi voinţă, atotputernic şi necreat întru toate cele ale sale, potrivit Dumnezeieştilor Scripturi şi a teologilor şi exegeţilor (din vechime), adica (urmând) lui Atanasie şi Vasile, Grigorie,<br />
Ioan şi Grigorie, şi de asemenea lui Chiril şi înţeleptului Maxim, (lui Ioan) oracolului dumnezeiesc celui din Damasc, ca şi (tuturor) celorlalţi Părinţi şi Dascăli ai Bisericii lui Hristos, arătându-se prin cuvinte şi fapte a fi părtaşul şi tovarăşul, ecoul, emulul şi aliatul tuturor acestora, Veşnica lui pomenire!<br />
-Tuturor celor ce au luptat pentru Ortodoxie împreună cu slăvitul şi fericitul nostru împărat (Andronic) şi după el, şi au susţinut cu vitejie Biserica lui Hristos în cuvinte şi discuţii, scrieri şi învăţături, cuvânt şi faptă, combătând şi dezvăluind împreună perversele şi cele cu multe înfăţişări erezii ale lui Varlaam şi Akindynos şi pe cei ce cugetau la fel cu aceştia, şi care au proclamat cu strălucire dogmele apostolice şi patristice ale dreptei credinţe fiind pentru acestea calomniaţi, defăimaţi şi ocărâţi de oameni rău famaţi dimpreună cu Sfinţii teologi şi purtătorii de Dumnezeu Părinţi şi Dascăli ai noştri, Veşnica lor pomenire!<br />
-Celor ce mărturisesc Un Dumnezeu triipostatic atotputernic şi necreat nu numai după fiinţă şi ipostasuri, ci şi după energie, şi zic că dumnezeiasca energie iradiază în mod nedespărţit din dumnezeiasca fiinţă, indicând prin „iradiază” distincţia negrăită, iar prin „în mod nedespărţit” unirea lor mai presus de fire, după cum a proclamat şi Sfântul Sinod al VI-lea Ecumenic, Veşnica lor pomenire!<br />
-Celor ce mărturisesc că Dumnezeu aşa cum este necreat şi fără de început după fiinţă este tot aşa şi după energie – luând aici expresia „fără de început” (anarchos) cu referire la timp (nu la principiu) – şi zic că după fiinţa sa dumnezeiască Dumnezeu este cu totul neparticipabil şi incomprehensibil, dar pentru cei vrednici este participabil după energia sa dumnezeiască şi îndumnezeitoare, după cum zic teologii Bisericii, Veşnica lor pomenire!<br />
-Celor ce mărturisesc că lumina ce a strălucit pe munte la Schimbarea la Faţă a Domnului este lumina neapropiată, lumină infinită şi revărsare neînţeleasă a dumnezeieştii splendori, slavă negrăită, slavă supremă a dumnezeirii, slavă primordială şi atemporală a Fiului, împărăţie a lui Dumnezeu, frumuseţe adevărată şi vrednică de iubire în jurul firii celei dumnezeieşti şi fericite, slavă naturală a lui Dumnezeu, şi Dumnezeire a Tatălui şi a Duhului strălucind în Fiul cel Unul Născut, aşa cum au grăit dumnezeieşti şi de Dumnezeu purtători Părinţii noştri Atanasie şi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostom şi Ioan Damaschin, drept pentru care slăvesc această preadumnezeiască lumină ca necreată, Veşnica lor pomenire!<br />
-Celor ce slăvesc lumina Schimbării la Faţă a Domnului ca necreată pentru motivele cele mai înainte zise, şi totuşi nu zic că aceasta este fiinţa cea mai presus de fiinţă a lui Dumnezeu – întrucât aceea rămâne cu totul nevăzută şi neparticipabilă, căci „pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată” (In. l, 18), adică aşa cum este El în firea Lui, zic teologii – ci o numesc mai degrabă slava naturală a fiinţei celei mai presus de fiinţă iradiind în mod nedespărţit din aceea, şi arată celor curăţiţi cu mintea pentru iubirea de oameni a lui Dumnezeu, slava cu care Domnul şi Dumnezeul nostru va veni la a doua şi înfricoşătoarea Venire să judece viii şi morţii, după cum zic teologii Bisericii, Veşnica lor pomenire!<br />
Întru mulţi ani împăraţilor! Dumnezeu să apere puterea lor. Dumnezeu să dea pace împărăţiei lor. Împarate ceresc, apără-i pe cei pământeşti!<br />
Mihail, împăratul nostru ortodox, şi Teodora, sfânta sa maică:Veşnica lor pomenire!<br />
Vasile şi Constantin, Leon şi Alexandru, Christofer şi Romano, Nichifor, şi Ioan, Vasile şi Constantin, Romano, Mihail, Constantin, Mihail şi Isaachie, care toţi au preschimbat împărăţia pământească pe cea cerească:Veşnica lor pomenire!<br />
Evdochia şi Teofana, Teodora şi Elena, Teofana şi Teodora, Zoe şi Teodora, împărătesele prea ortodoxe:Veşnica lor pomenire!<br />
Gherman, Tarasie, Nichifor, şi Metodie, înnoiţii şi fericiţii patriarhi:Veşnica lor pomenire!<br />
Ignatie, Fotie, Ştefan şi Antonie, Nicolae şi Eftimie, Ştefan, Trifon, Teofilact şi Antonie, Polieuct, Nicolae, Sisinie, Serghie, Eustatie, patriarhii ortodocşi:Veşnica lor pomenire!<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads//2009/03/triumph_of_orthodoxy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><br />
</a></div>Sfânta Treime i-a preaslăvit. Prin disputele, luptele şi învăţăturile lor pentru adevărata credinţă până la moarte, cerem lui Dumnezeu ca să ne călăuzească şi să ne întărească şi să ne rugăm ca să fim arătaţi ca următori a vieţii lor insuflate de Dumnezeu până la sfârsit,cu mila şi cu îndurarile Marelui Arhiereu Hristos, adevăratul nostru Dumnezeu; cu rugăciunile Preaslăvitei noastre Doamne, Maica Domnului şi Pururea Fecioara Maria, dumnezeieştilor îngeri şi ale tuturor sfinţilor. Amin.</blockquote>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-74109031510142314072011-02-23T15:48:00.003+02:002011-02-23T15:55:44.784+02:00Reflectiile unei maimute jignite<span style="color: black; font-family: Times New Roman; font-size: x-large;"><span style="color: black; font-size: 24pt;"></span></span><span style="color: blue; font-family: Arial;"><span style="color: blue; font-family: Arial;"></span></span> <br />
<div align="center" style="text-align: center;"><span style="font-family: Times New Roman; font-size: medium;"><span style="font-size: 13.5pt;"></span></span><span style="font-family: Arial; font-size: x-small;"><span style="font-family: Arial; font-size: 11pt;"></span></span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"><br />
</span></div><div style="color: #990000; font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"> Odata, o maimuta din neamul Anecdotic,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Venind la sfat pe-o creanga de arbore exotic,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_k6K_ECmW3UM/SrIV_iojdtI/AAAAAAAAAfE/7CIxcyW3__Y/s1600/omul_maimuta.jpg&usg=AFQjCNFQ-TJZYo_5d9dyqx49P5n8lsNf0w" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" height="252" src="http://images.google.ro/url?source=imgres&ct=img&q=http://2.bp.blogspot.com/_k6K_ECmW3UM/SrIV_iojdtI/AAAAAAAAAfE/7CIxcyW3__Y/s400/omul_maimuta.jpg&usg=AFQjCNFQ-TJZYo_5d9dyqx49P5n8lsNf0w" width="195" /></a>A zis: Atentiune! Sunt foarte afectata!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Tot circula o vorba, deloc adevarata</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ca omul ar descinde din buna noastra rasa.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;"> Ba chiar ideea asta îmi pare odioasa!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Si, zau, savantul Darwin , tot neamul ni-l jigneste</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Când spune cum ca omul cu noi se înrudeste!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ati pomenit vreodata divorturi printre noi?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Copii lasati pe drumuri sau arme de razboi?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Am inventat, noi, cipuri si alte dracarii?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Insemne sataniste, otravuri, smecherii?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Vazut-ati pe vreunul, retras în jungla deasa,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ca sa scorneasca arma distrugerii în masa?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Tot ce lasam în urma, când mai sarbatorim,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">E biodegradabil. Natura o-ngrijim.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Iar omul otraveste, în fiecare zi,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Paduri, câmpii, si ape, si zarile-azurii...</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">N-avem starlete porno sau dive-travestiti,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Si, orisice s-ar zice, nu suntem trogloditi!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Cine-a vazut în hoarda la noi bolnavi mintali,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Drogati, lacomi de sânge sau homosexuali,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Escroci, banditi, gherile sau vreo tutungerie?</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În neamul nostru nobil nu vezi asa prostie!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Noi n-avem mafii crude în stirpea noastra-aleasa,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nici teroristi, nici dogme, nici luptele de clasa..</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Cât am batut eu jungla, scuzati, n-am observat</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În obstea maimuteasca vreun cocotier privat.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Urmând calea cea buna si, evident, corecta,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Adolescentii nostri parintii si-i respecta.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">În ierarhia noastra, cum e firesc si drept,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Devine sef acela viteaz, agil, destept,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Capabil viata obstei s-o tina, s-o pazeasca,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">De rele si primejdii turma sa si-o fereasca..</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Adesea seful nostru îsi risca mândra blana,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Ca turmei sa-i gaseasca loc de dormit si hrana.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Pe când, priviti ! La oameni, fereasca Domnul sfânt,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Sefi sunt cei fara suflet si fara de cuvânt,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Corupti, vicleni, jigodii, cu gura cât mai mare,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nebuni dupa putere si dupa bunastare!</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">De turma lor n-au grija nici cât un bob de mei,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Conteaza doar averea si înmultirea ei.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nu veti vedea vreodata, cât soarele si luna,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">O minte de maimuta dospind în ea minciuna.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">La om, tot ce înseamna minciuna, intrigi, ura</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Sunt legi de referinta, a doua lui natura.</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Chiar dac-as fi silita de vreun laborator,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">N-as deveni vreun Iuda ori vreun informator...</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Si iata înc-un lucru din lumea mea, frumos:</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">La noi nu se întâmpla razboi religios,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nici sfinte inchizitii, nici libertati în lanturi,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nici chefuri dupa care sa ne culcam prin santuri,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Nici ordine mondiala, si nici nationalism,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Si nici vreo îndoiala ce-aduce a ateism...</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">E-adevarat ca omul, acest biped gunoi,</span> </div><div style="color: #990000; font-family: inherit; text-align: justify;"><span style="font-size: large;">Arata ca maimuta, dar n-a descins din noi! </span></div><div style="color: #990000; font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"> </span></div><div style="color: #990000; font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"> merci Leo</span></div><div style="color: #990000; font-family: inherit;"><span style="font-size: large;"><br />
</span></div><div> <span style="font-family: Tahoma; font-size: x-small;"><span style="font-family: Tahoma; font-size: 10pt;"><br />
</span></span></div>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-34785062018262083792011-02-03T14:06:00.007+02:002011-02-07T22:39:55.711+02:00Ardealul plânge, Cerul îşi ia înapoi Slujitorul neîntrecut!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/02/bartolomeu-anania-rastignit.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 371px; height: 249px;" src="http://www.razbointrucuvant.ro/wp-content/uploads/2011/02/bartolomeu-anania-rastignit.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br />In inima Ardealului, mii de oameni plâng azi cu durere despărţirea de ÎPS Bartolomeu Anania.<br />Ierarhi, preoţi, oficialităţi, credincioşi din tot Ardealul şi din multe părţi ale ţării, sunt împreună la Cluj adunaţi de o durere dar şi de o nădejde, arătând ceea ce Înaltul Bartolomeu a învăţat cu atâta ardoare şi foc: dragostea faţă de Dumnezeu, de înaintaşi şi de neam.<br />Nu vom uita niciodată cuvântările, faptele, şi atitudinea ÎPS Bartolomeu în viaţa Bisericii şi a neamului în toate aspectele ei.<br />Felul sincer, direct şi ferm în care descoperea ascultătorilor sensuri nebănuite ale Evangheliei Mântuitorului, stilul inedit, dicţia, cultura şi puterea de a transmite atât de frumos şi adevărat credinţa ortodoxă, nu vor fi uitate niciodată.<br />Viaţa plină de suferinţă dar şi de împliniri a închinat-o Bisericii şi lui Hristos, azi Biserica îi înmormânteză trupul iar Hristos îl primeşte în Rai cu sufletul. Se naşte azi în Cer, lăsând cetatea trecătoare cu toată tulburarea ei.<br />"Moartea nu există" spunea din cea mai pură credinţă şi convingere Mitropolitul Bartolomeu, iar azi miile de oameni il petrec din moarte la viaţă aşa cum s-a luptat să arate şi să amintească poporului său adevărul unic şi esenţial al vieţii că " Hristos a înviat!!! "<br />Veşnică să-i fie pomenirea! Hristos să-i dăruiască bucuria şi liniştea iubirii Sale nemărginite!<br />Despărţirea de cei dragi , pe care îi preţuim oricum este temporară de aceea nu suntem fără nădejde ci cu credinţă în Hristos, nădăjduim în bucuria reunirii şi revederii cu toţi ai noştri mai ales cu slujitorii bineplăcuţi ai Săi.<br />Personal îmi vine în minte acea vorbă care spune că " un om mare stie nu numai cum să trăiască ci şi cum să moară", aşteptăm citirea testamentului Înaltului care se spune că este <b> este o adevărată operă literară si de suflet .<br /></b>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-58440489655736070082011-01-30T01:47:00.003+02:002011-01-30T01:52:03.643+02:00Sfintii Trei Ierarhi<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQ4JdzM4U1q8-xbvHlFtzBr1UfFRGaRAXmgNaaEDJCrNMN2gUlAig"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 193px; height: 261px;" src="http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQ4JdzM4U1q8-xbvHlFtzBr1UfFRGaRAXmgNaaEDJCrNMN2gUlAig" alt="" border="0" /></a><br /><p><b>Soborul Sfintilor Trei Ierarhi, dascali a toata lumea: Vasilie cel Mare, Grigorie Cuvantatorul de Dumnezeu si Ioan Gura de Aur</b> </p><p>Pe acesti trei Sfinti Parinti: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, ii sarbatorim astazi laolalta, ca pe cei mai mari invatatori si Pastori ai Bisericii, din toata istoria crestinatatii. Viata lor sfanta si invataturile lor alcatuiesc, adica, niste indreptare de ortodoxie, vrednice de toata lauda si increderea. Este o dovada limpede ca este ratacire sa nu crezi ca ei. Ei arata la treapta cea mai inalta "drumul imparatesc" in Biserica Ortodoxa. Ei sunt adevaratii ctitori ai Ortodoxiei. Si pentru ca, pe langa darul talmacirii Sfintelor Scripturi, ei s-au invrednicit si de inalta treapta a arhieriei, ei sunt cunoscuti indeobste sub numele de Sfintii Trei Ierarhi. </p><p>Viata lor se afla istorisita la zilele in care se face pomenirea fiecaruia din ei, in parte. Asa, viata Sfantului Vasilie se afla la <a href="http://www.credo.ro/proloage.php?data=0101&i=1">1 ianuarie</a>, viata Sfantului Grigorie Teologul, la <a href="http://www.credo.ro/proloage.php?data=2501&i=1">25 ianuarie</a>, iar viata Sfantului Ioan Gura de Aur, la <a href="http://www.credo.ro/proloage.php?data=1311&i=1">13 noiembrie</a> si la <a href="http://www.credo.ro/proloage.php?data=2701&i=1">27 ianuarie</a>. Astazi praznuim doar roadele pe care multa lor stradanie le-a adus Bisericii Mantuitorului Hristos. </p><p>Asa, mai intai, cei Trei Ierarhi au trait toti cam in aceeasi vreme, adica in secolul IV, si toti trei au adus Ortodoxiei si Bisericii chezasia si stralucirea sfinteniei unor oameni cu inalta stiinta de carte, cunoscand, adica, nu numai adancurile invataturii lui Dumnezeu din Sfintele Scripturi, mostenita de la Apostoli, ci pretuind, de asemenea, si toata stiinta si filosofia pagana a vremii lor. </p><p>Vietuind, apoi, in anii cand Biserica crestina, abia scapata din prigonirile cele sangeroase ale imparatilor romani, ajunsese primejduita de ereziile de la dreapta credinta, din pricina multimii invataturilor gresite ce se ivisera, Sfintii Trei Ierarhi au dus o lupta grea si fara incetare, pentru adevarata intelegere, pentru pazirea dreptei credinte apostolice, cu privire, indeosebi, la dogma Sfintei Treimi, cea mai de seama Taina a credintei crestine. Si invatatura lor a ramas invatatura ortodoxa, de atunci, de azi si de totdeauna. </p><p>Fiind toti trei mari ierarhi ai Bisericii, au folosit amvonul, dar fiecare din ei in felul sau. </p><p>Sfantul Vasilie, de pilda, a fost totodata si pastor al mirenilor, dar si mare indrumator al calugarilor. Cele mai vestite cuvantari ale lui, din amvon, sunt talcuiri din Cartea Facerii si talcuiri la Cartea Psalmilor. Cat priveste randuielile date de el calugarilor, acum 16 veacuri, ele dainuiesc si astazi. Vrednic de insemnat este locul pe care Sfantul Vasilie il da muncii, alaturi de rugaciune, in viata calugarilor. Cu adevarat invatator al mirenilor, el uneste cuvantul cu fapte, chemand pe cei bogati sa sprijine asezamintele crestine intemeiate de el, pentru ajutorarea saracilor, a bolnavilor, a tuturor celor slabi si neputinciosi din cetate. Mai amintim, in sfarsit, ca Sfantul Vasilie si Sfantul Ioan Hrisostom s-au straduit si cu infrumusetarea si desavarsirea Sfintei Liturghii din timpul lor, si cele doua Liturghii: Liturghia Sfantului Ioan si Liturghia Sfantului Vasilie, poarta si astazi numele lor si se savarsesc in Biserica Ortodoxa, asa cum le-au desavarsit ei. </p><p>Tot in felul sau, a folosit amvonul si Sfantul Grigorie de Nazianz. Vorbitor innascut, poet si mare teolog, Sfantul Grigorie si-a castigat renumele de "Cuvantator de Dumnezeu", adica renumele de teolog, talmacind pe intelesul oamenilor din timpul lui, Taina Sfintei Treimi. Chemat la Constantinopol, cetate care cazuse atat de mult in ratacirea lui Arie, incat in toata capitala imperiului nu mai ramasese decat o singura biserica ortodoxa, biserica Invierii, dupa cinci ani de cuvantari in aceasta biserica, starea lucrurilor s-a rasturnat si in toata capitala, nu mai ramasese decat o singura biserica a lui Arie, toate celelalte fiind ortodoxe. Pentru aceasta a si fost el ales patriarh al Constantinopolului. Putini teologi s-au ridicat la inaltimea si la adancimea teologiei lui. Cele mai vestite din cuvantarile lui sunt Cele cinci Cuvantari Teologice, tinute de el in biserica Invierii din Constantinopol. </p><p>In ceea ce priveste pe Sfantul Ioan Gura de Aur, acesta a folosit amvonul, mai ales, pentru invatarea mirenilor, chemandu-i spre intoarcerea la Dumnezeu si la milostenie, de la cei mai smeriti, pana la cei, mai semeti, imbarbatandu-i si dojenindu-i si dandu-le ca pilda viata sa de nevointa, dar si de darza barbatie. A fost socotit ca cel mai iscusit vorbitor, pe care l-a avut Biserica. Drept marturie a cuvantarilor lui, el a lasat Bisericii, Talmacirea Evangheliei dupa Matei si Talmacirea celor 14 Epistole ale Sfantului Pavel. Talmacirile lui sunt o adevarata evanghelie practica. </p><p>In sfarsit, Sfintii Trei Ierarhi s-au asemanat intre ei si prin slabiciunea lor trupeasca. Toti trei au avut o sanatate plapanda. In slabiciunea vasului lor trupesc salasluia insa, taria cea neasemanata a Duhului si cuvantul lor era unit cu fapta. </p><p>Impodobiti cu asemenea daruri, Sfintii Trei Ierarhi au fost slaviti in toata lumea crestina, dar, mai cu osebire, in imparatia dreptcredincioasa de rasarit, atat de mult, incat, in chip neasteptat, slavirea lor a ajuns o pricina de dezbinare intre credinciosi, acum aproape o mie de ani in urma, pe vremea cand in Constantinopol carmuia cucernicul imparat Alexie, din neamul Comnenilor. </p><p>Erau crestini care-l socoteau pe Vasilie mai mare dintre cei Trei Ierarhi ca unul care, ca nimeni altii, a unit cuvantul sau cu fapta. Altii, coborandu-l pe acesta si pe Ioan, il socoteau fruntas al lor pe Grigorie, cuvantatorul de Dumnezeu, atat pentru multimea cuvintelor lui, cele dulci ca mierea, cat si pentru puterea si adancimea gandului. Altii, in sfarsit, dadeau intaietate lui Ioan, cel cu gura de aur, mai mester la cuvant decat toti si indemnator la aspra pocainta. Si neintelegerea ajunsese atat de mare, incat crestinii se impartisera in cete, care se dusmaneau intre ele. </p><p>Deci, facandu-se cinstirea lor piatra de poticnire, Sfintii n-au rabdat o ruptura ca aceasta. Drept aceea, s-au aratat ei, mai intai, cate unul, apoi, toti trei laolalta, unui, episcop intelept, care pastorea in acea vreme cetatea Euhaitelor, anume Ioan, si i-au grait asa: "<i>Dupa cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem si nici o vrajba nu este intre noi. Fiecare din noi, la timpul sau, indemnati de Duhul Sfant, am scris invataturi pentru mantuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfant, asa am invatat. Nu este intre noi unul intai si altul al doilea. De chemi pe unul, vin si ceilalti doi. Drept aceea, sculandu-te, porunceste, celor ce se invrajbesc, sa nu se mai certe pentru noi. Ca nevointa noastra, cat am fost in viata si dupa moarte, a fost sa impacam pe oameni si sa aducem in lume pace si unire. Impreuneaza-ne, dar, facandu-ne praznic la cate trei intr-o singura zi, si instiinteaza cu aceasta pe crestini, ca noi in fata lui Dumnezeu, una suntem.</i>" </p><p>Si, ascultand porunca Sfintilor, acest minunat barbat, Ioan episcopul Euhaitelor, a randuit pomenirea laolalta a Sfintilor Trei Ierarhi, la 30 ianuarie, pe vremea imparatului Alexie Comnenul, adunand, ca intr-un singur glas, cele trei chemari ale Ortodoxiei : chemarea calugareasca a Sfantului Vasilie, inalta teologie a Sfantului Grigorie si Evanghelia practica a Sfantului Ioan. Amintim ca, tot in cinstea Sfintilor Ierarhi, acum trei veacuri, domnitorul Vasile Lupul al Moldovei a inaltat minunata biserica din Iasi, care a uimit multa lume prin frumusetea podoabelor ei. Cu rugaciunile acestor Trei Ierarhi, Hristoase, Dumnezeul nostru, si cu ale tuturor Sfintilor, surpa si risipeste ridicarile eresurilor si pe noi, la unire si la pasnica asezare, ne pazeste si cerestii Tale Imparatii ne invredniceste, ca binecuvantat esti in vecii vecilor! Amin. </p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-5437357598836534402011-01-28T13:24:00.000+02:002011-01-28T13:24:37.871+02:00Gianna Jessen, supravieţuitoarea avortului | Abortion Survivor Gianna Je...<iframe src="http://www.youtube.com/embed/yOljzwNVGNY?fs=1" allowfullscreen="" width="480" frameborder="0" height="295"></iframe>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-78137718176525274552011-01-28T13:00:00.000+02:002011-01-28T13:02:22.263+02:00Romania sinucigaşă<p>”Rubrica “Statistici” de pe site-ul provitabucuresti.ro găzduieşte la <a title="Click: http://provitabucuresti.ro/resurse/statistici-i-studii/statistica/178-statistica-avort-romania" href="http://provitabucuresti.ro/resurse/statistici-i-studii/statistica/178-statistica-avort-romania" target="_blank">capitolul “date despre România”</a> un tabel sinoptic a cărui sumarizare este de natură să terifieze pe oricine, indiferent care i-ar fi poziţia sau opinia despre avort. <span style="color: rgb(255, 0, 0);"> Oficial, în România, între 1958 şi 2008 (perioada pentru care deţinem date) <strong>peste 21 de milioane de copii</strong><strong> au pierit</strong>, victime ale chiuretei, aspiratorului, pilulei de avort sau altei metode din cele tot mai sofisticate de curmare a vieţii. </span> (21.330.519, spune statistica)</p> <p><strong>Aşadar, încă o dată populaţia actuală (scriptică) a României n-a apucat să vadă lumina zilei!<span style="color: rgb(255, 0, 0);"> Plastic vorbind, fiecare dintre cetăţenii români duce în spinare câte un mort.</span></strong></p> <p>Sursele datelor sunt chiar <strong>publicaţiile Ministerului Sănătăţii,</strong> compilate de arhiva electronică Johnston’s Archive şi selectate de noi dintr-o multitudine de alţi indicatori socio-demografici.</p> <p>Dincolo de calculele reci, se impun precizări şi concluzii care nu pot decât să sporească angoasa:</p> <p><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><span style="text-decoration: underline;"><strong>1. Cifrele, deşi copleşitoare, sunt mai mici decât realitatea, întrucât datele sunt subraportate.</strong> </span></span>Subraportarea este cauzată de lipsa comunicării sau de comunicarea incompletă a datelor de către mediul sanitar privat, cu o pondere în creştere în ultimii ani, dar şi de <strong>tendinţa de ocultare permanentă, observată de noi în procesul de documentare. </strong>Metodele sunt felurite, de la îngreunarea accesului până la răspunsul în bătaie de joc la întrebări adresate pe baza legii liberului acces la informaţiile de interes public.</p> <p><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>2. Perioada de aşa-zisă “prohibiţie” dintre 1967 şi 1989, a totalizat peste 6 milioane de avorturi.</strong> </span>A fost sau n-a fost, deci, prohibiţie? Am solicitat Ministerului Sănătăţii detalii; oricum ar fi însă, cu avorturi legale sau nu,<strong> cifra indică păstrarea mentalităţii proavortiste ca foarte populară şi în acei ani, după ce perioada 1958-1966 marcase o explozie a avorturilor </strong>(în dreptul anului 1966,<strong> unul “de vârf” ni se indică 1,15 milioane de avorturi,</strong> cu <span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>8 sarcini din 10 terminate prin avort şi cu 4 avorturi la o naştere!)</strong></span></p> <p>Este remarcabil şi că majoritatea întreruperilor de sarcină s-au realizat, totuşi, în perioada comunistă,<strong> ceea ce arată cât de uşor manipulabilă este opinia publică din moment ce aceasta crede încă în echivalenţa <em>restricţie a avortului = sistem totalitar</em></strong> (cu reversul său, <em>democraţia egal acces liber la avort</em>).</p> <p><strong>3.</strong> În ciuda scăderii continue după 1990,<span style="color: rgb(255, 0, 0);"> <strong>avortul rămâne o practică foarte răspândită în România,</strong> </span>considerată de unii la fel de banală ca extracţia dentară – şi cam la fel de accesibilă, din păcate. <a title="Click: http://provitabucuresti.ro/docs/stat/GlobalAbortionStatistics.pdf" href="http://provitabucuresti.ro/docs/stat/GlobalAbortionStatistics.pdf" target="_blank">Un alt tabel disponibil</a> la provitabucuresti.ro şi care ia în considerare datele din 2008 <strong>clasează România pe locurile 3-4 în lume ca procentaj de sarcini încheiate prin avort (36/100), după <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Rusia</span> şi Cuba</strong>, aşadar pe locul doi în Europa şi pe locul 1 în UE. <span style="color: rgb(255, 0, 0);">Raportul între avorturi şi sarcinile duse la capăt (576/1000 născuţi vii) este şi el dezolant, constituind, împreuna cu mortalitatea şi migraţia, expresia matematică a scăderii continue şi îmbătrânirii populaţiei României –</span> cu consecinţele pe care până şi cei mai nepăsători încep să le întrevadă.</p> <p>O cauză a vigorii cu care mentalitatea avortivă se menţine în ţara noastră sunt expuse în volumul <em>“O viziune asupra vieţii</em>”, apărut la Editura Provita Media în 2003 (carte care s-ar impune reeditată):</p> <p><em><strong>În spaţiul ţărilor din Centrul şi Estul Europei, la începutul anilor ’90, România, la capitolul avort, a fost un caz singular.</strong> Situaţia ei poate fi comparată cu cea din Federaţia Rusă. În aceste două locuri s-au prefigurat cele mai dramatice situaţii din întreg spaţiul fost comunist. [...] Deşi înainte de 1989, România a avut o legislaţie restrictivă, situaţia ei seamănă cu cea a ţărilor din fosta URSS. Fapt care ne face să credem că mentalităţile societăţii corupte (economic, social şi moral), de tip comunist, şi-au pus amprenta în mod dramatic asupra oamenilor.</em></p> <p><strong><a title="Click: http://provitabucuresti.ro/resurse/aparitii-editoriale/106-o-viziune-asupra-vietii" href="http://provitabucuresti.ro/resurse/aparitii-editoriale/106-o-viziune-asupra-vietii" target="_blank">Cartea poate fi descărcată, prin bunăvoinţa autorilor, de aici</a>.</strong></p> <p><strong>4.</strong> Aceeaşi lucrare citează <span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>un studiu din anul 2000 conform căruia în proporţie de 78%, femeile susţin în continuare că au dreptul la avort, iar un procent de 70% ar apela la avort dacă fătul ar avea malformaţii. </strong></span>Nu cunoaştem date mai recente, însă nu avem motive, în lipsa oricărei dezbateri publice despre avort, să sperăm într-o schimbare semnificativ pozitivă.<span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong> Cum se pot însă împăca astfel de opinii şi datele menţionate cu situarea constantă a poporului român pe unul din primele locuri în clasamentul celor mai religioase popoare din Europa, în condiţiile în care “dintotdeauna şi în tot locul” Biserica s-a pronunţat împotriva avortului ca fiind unul din cele mai grave păcate?</strong></span> Şi care poate fi, în toată această realitate înfricoşătoare, explicaţia tăcerii cvasitotale a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române pe acest subiect, în ultimii 20 de ani? Ca să vorbim doar de cultul majoritar, nici celelalte nepărând mai interesate de subiect.</p> <p><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><strong>În aceste condiţii de nepăsare, complicitate şi făţărnicie, e oare prea mult exerciţiul de imaginaţie în care mortul din spinare, de care vorbeam mai sus, ne va acuza atunci când va fi să ne înfăţişăm înaintea scaunului Dreptului Judecător?</strong></span> Lăsăm răspunsul pe seama unora mai pricepuţi în teologie.”</p> <p style="text-align: right;"><strong><a title="Click: http://www.culturavietii.ro/2011/01/27/statistica-avortului-in-romania-1958-2008-o-realitate-infricosatoare/" href="http://www.culturavietii.ro/2011/01/27/statistica-avortului-in-romania-1958-2008-o-realitate-infricosatoare/" target="_blank">(Cultura vieții – 27/01/2011)</a></strong></p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-9015811380795099902011-01-27T00:40:00.002+02:002011-01-27T00:47:24.263+02:00La ceas de tihna<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSAKAHLZ8qB3FknVXqZGnhdDWFxiFBt9D_RZx_MxvavFnFEcOon"><img style="float: right; margin: 0pt 0pt 10px 10px; cursor: pointer; width: 235px; height: 214px;" src="http://t2.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSAKAHLZ8qB3FknVXqZGnhdDWFxiFBt9D_RZx_MxvavFnFEcOon" alt="" border="0" /></a><br /><p>Confessio</p> <p>Doamne, tinde-Ti patrafirul<br />peste fata mea de lut,<br />sufletu-mi neghiob si slut<br />sa-l albesti cu tibisirul<br />cand amurgu-si toarce firul<br />peste-un pic de gand tacut.</p> <p>Sa-Ti vorbesc, ne-aud vecinii,<br />iar osanda e pacat;<br />eu stau pe-un colt plecat<br />si sa-mi scriu povara vinii,<br />pe cand Tu, la vremea cinii,<br />sa-mi soptesti ca m-ai iertat</p> <p>Aciuiati pe-o vatra noua<br />vom purcede spre nou cant;<br />eu, o mana de pamant,<br />Tu, lumina-n strop de roua,<br />migali-vom cartea-n doua:<br />Tu, vreo trei, eu, un cuvant.</p> <p>Si-ncaltandu-Te-n sandale<br />sa pornesti pe drum stelar,<br />intr-ale slovelor chenar<br />eu opri-Te-voi din cale<br />si-n minunea vrerii Tale<br />Te-oi sorbi dintr-un pahar.</p> <p>(Valeriu Anania)</p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-67274287102070320582010-12-22T10:00:00.005+02:002010-12-22T11:12:01.430+02:00Hristos se naste! Măriţi-l!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_Qk0fpdK0NNI/S0e5rfz7IYI/AAAAAAAAAF8/1_w0FHCzN5A/s400/108022input_file0062517.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 309px; height: 255px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_Qk0fpdK0NNI/S0e5rfz7IYI/AAAAAAAAAF8/1_w0FHCzN5A/s400/108022input_file0062517.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br />"<span style="font-weight: bold; font-style: italic;">De Hristos nu se năştea, lumea a iadului era..</span>." zice o veche colindă românească. Într-adevăr, Naşterea Mântuitorului a adus întregii omeniri a doua şansă, omul are iar posibilitatea îndumnezeirii şi a mântuirii în , prin şi cu Hristos- Dumnezeul întrupat. Hristos se coboară din Cer ca pe omul pământesc, prins în prea multe hăţişuri ale răului şi ale păcatelor, să-l ridice iarăşi la Cer.<br />Din nefericire, azi oamenii deşi mulţi sunt creştini, pecetluiţi cu Duhul cel Sfânt al lui Hristos, işi irosesc, îşi refuză singuri această şansă de fericire veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu, uitând că El Însuşi nu numai că a venit în lume, ne-a învăţat calea spre El dar a suferit şi murit, în locul nostru. Esenţa şi rostul Întrupării lui Hristos ni se dezvăluie într-o întâmplare din viaţa unui Sfânt erudit din primele veacuri creştine:<br /><span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">Ni se istoriseşte că Fericitul </span><span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">Ieronim</span><span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;"> pustnicea într-o chilie aproape de peştera din Betleem. Se ruga lui Dumnezeu, se nevoia şi traducea Sfânta Scriptură din greacă în latină. La un moment dat avu o vedenie: Pruncul Mântuitor era în ieslea sfântă. Maica Domnului şi Dreptul Iosif Îl privegheau. Păstorii şi Magii Îi aduceau daruri. Îngerii Îl proslăveau. Şi Domnul le surâdea tuturor. </span><strong style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">Ieronim, sărac lipit pământului, se simţea neputincios şi-i spuse Domnului: „<em>Doamne toţi te copleşesc cu daruri. Dar eu, nevrednicul Ieronim, ce să-ţi dau? Al Tău este cerul şi pământul. Ce am eu şi nu ai Tu?</em>“</strong><span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;"> Iar Domnul îi răspunde: „</span><em style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">Ai şi tu Ieronime ceva ce nu am Eu. Tu ai păcate, iar Eu nu. <strong>Dă-mi păcatele tale!</strong></em><span style="color: rgb(0, 0, 0); font-weight: bold;">“.</span><br />Să luăm aminte! Iată ce ne dăruieşte Hristos si ce ne poate da lumea! Să nu uităm ca <span style="font-weight: bold; font-style: italic;">la masa de Crăciun să-i facem loc lui Iisus pentru că fără El nu ar mai fi Crăciun, El e motivul adevărat al bucuriei noastre.</span> Nu vom fi cu adevărat mai buni, mai blânzi mai omenoşi prin noi înşine fără de Hristos, fiindcă orice lucru bun, tot binele vine doar de la El.<br />Cu tristeţe vedem cum în preajma acestui mare praznic, oamenii aleargă să-şi umple casele cu toate bunătăţile, cu brazi frumos împodobiţi, dar uită să-şi împodobească darul lor cel mai de preţ: sufletul şi viaţa cu Hristos.<br /><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">Crăciunul vesteşte venirea mîntuirii noastre</span>, nu moşul cu sacul plin, nu cadourile scumpe şi bucatele care nu umplu mesele; sunt şi acestea cu rostul lor doar că au ajuns aceste obiceiuri să umbrească, pe alocuri să înlocuiască adevărata bucurie a Crăciunului care e Naşterea din Preacurata Fecioară Maria a pruncului Iisus. Acum e momentul să cântăm împreună cu îngerii:<br /><span style="font-weight: bold; font-style: italic;">"Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire</span>"chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-1006873202147143262010-11-30T00:29:00.002+02:002010-11-30T00:35:00.561+02:00Din minunile Sfântului Apostol Andrei<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2gvSbEFkrCcgzOj_5ZwsJE7k4Je9uAXWkD9IXi2PB5jutB3YkHQoPcC2GxLl93Bp-jb5J6bD_KohzQWiMCuAlRBU8u9yw6P_mQrXKfgYUTA89viVCYIMEVlALeVTNsq1rvPQMZC-ntSSf/s1600/andrei-2.gif"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 231px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi2gvSbEFkrCcgzOj_5ZwsJE7k4Je9uAXWkD9IXi2PB5jutB3YkHQoPcC2GxLl93Bp-jb5J6bD_KohzQWiMCuAlRBU8u9yw6P_mQrXKfgYUTA89viVCYIMEVlALeVTNsq1rvPQMZC-ntSSf/s320/andrei-2.gif" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5545103791772222962" border="0" /></a><br /><p>"....după acestea, ieşind din Amastrida, s-a dus în altă cetate care se numeşte Sinopi, unde se povesteşte în nişte cuvîntări vechi, cum că ar fi venit şi Sfîntul Apostol Petru să vadă pe fratele său. Chiar şi creştinii din Sinopi arată pînă în ziua de astăzi două scaune de marmură, pe care le au în mare cinste şi evlavie, şi zic că acolo şedeau dumnezeieştii Apostoli, Petru şi Andrei, şi învăţau poporul. </p><p>Încă şi o icoană din acea vreme se află acolo la Sinopi, avînd închipuirea Apostolului Andrei, care face minuni nenumărate şi pînă în ziua de astăzi întru slava lui Hristos şi întru cinstea apostolului, ca să vadă creştinii că nu numai în vremea cît au trăit apostolii au făcut minuni, ci şi după moarte pot să facă asemenea minuni cu puterea lui Hristos, dascălul lor. </p><p>Dar şi altă veste ne povesteşte că Apostolul Matia, unul din cei doisprezece apostoli, care împreună s-a numărat cu cei unsprezece apostoli, în locul vînzătorului Iuda, şi el se întîmplase a veni mai înainte în Sinopi, vrînd să meargă la Cafa să propovăduiască; iar sinopienii l-au prins şi l-au închis în temniţă. </p><p>Deci mergînd Apostolul Andrei acolo şi auzind că Apostolul Matia este închis în temniţă, a făcut rugăciune şi, cu semnul Sfintei Cruci, îndată s-au zdrobit legăturile, temniţa s-a deschis şi a ieşit Apostolul Matia din închisoare, iar împreună cu dînsul şi ceilalţi legaţi. Iar sinopienii iudei aveau credinţă, dar erau cruzi şi sălbatici cu sufletele încît numai cu chipul şi cu faţa se vedeau că nu sînt fiare. </p><p>Deci auzind că Apostolul a zdrobit legăturile şi a deschis temniţa, adunîndu-se toţi, voiau să vadă casa în care găzduia el. Unii, privindu-l cu cruzime şi cu nemilostivire, îl tîrau de picioare, alţii îl trăgeau de mîini şi-l tăvăleau prin ţărînă. Alţii, cu dinţii ca nişte fiare sălbatice îl muşcau, cu lemne îl băteau, cu pietre îl loveau, şi fiecare dădea cu orice apuca. Mai pe urmă socotind că a murit din chinuirea cea multă, l-au aruncat afară din cetate la gunoi. Apostolul a pătimit acestea, urmînd lui Hristos, dascălul său. </p><p>Dar Hristos nu a trecut cu vederea pe apostolul Său, ci în noaptea aceea arătîndu-i-se lui şi dîndu-i îndrăzneală, l-a sculat sănătos. Şi nu numai aceasta, ci şi un deget al lui pe care îl muşcase unul din mîncătorii aceia, i l-a făcut sănătos. După aceea, binecuvîntîndu-l pe dînsul, învăţîndu-l şi îndemnîndu-l să nu se lenevească de propovăduirea Lui, s-a înălţat la cer. Iar apostolul dimineaţa s-a sculat şi s-a dus sănătos în Sinopii neavînd nici măcar un semn de răni, încît ar fi putut zice că vine de la vreun praznic, bucurîndu-se. </p><p>Această minune după ce au văzut-o sinopenii, minunîndu-se de răbdarea sfîntului, cea mai presus de om, şi pe de alta de facerea de minuni a lui Hristos, cum într-o noapte L-a făcut pe el sănătos; căindu-se, s-au întors de la rătăcirea lor şi, pocăindu-se, au căzut la picioarele Sfîntului Apostol, cerînd iertare. După aceea, sfîntul, învăţîndu-i pe dînşii cuvîntul adevărului şi botezîndu-i în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh, i-a făcut pe dînşii robi ai lui Hristos în loc de robi ai diavolului. Încă şi alte nenumărate minuni a făcut sfîntul apostol în cetatea aceea, în numele lui Hristos, dintre care ascultaţi o preaslăvită minune spre încredinţarea celorlalte. </p><p>O femeie oarecare avea un fiu, unul născut, pe care un om duşman l-a ucis apoi s-a făcut nevăzut şi nu s-a aflat, iar mortul zăcea aruncat în drum. De acest lucru înştiinţîndu-se apostolul, s-a dus acolo l-a locul unde era mortul. Şi făcîndu-i-se milă de mama celui ucis, apoi vrînd să atragă şi pe popor spre mai multă credinţă, prin rugăciune l-a înviat şi l-a dat pe el viu mamei sale. Această minune după ce au văzut-o sinopenii, cu toţii, împreună cu femeile şi cu copiii, au crezut în Hristos. Atunci apostolul le-a hirotonit acolo preoţi, pe cei mai iscusiţi din cei ce crezuse, şi aşa după ce a luminat pe cei mai mulţi din sinopeni cu Sfîntul Botez şi i-a făcut popor sfinţit al lui Hristos şi vrednic cu adevărat de turma lui, s-a dus a doua oară în cetatea Amisonului şi de acolo s-a dus iarăşi la Trapezunda."</p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-44059674397146650042010-04-15T20:49:00.003+03:002010-04-15T21:01:58.955+03:00La mulţi ani Ionu!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4QQOQATNyvp3RcxjtpGNbFJ_0Sftat1_jt_RSDcIyTzYMildoWyHtvlx7YPAAUowicqlkroyY6tYazaijAsaErKU7kmNkZq9Fv50FMb0Efw2iFW487xBaPLpO8d0lpsznSr7EQuZHQBBL/s1600/IMGA0138.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 180px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4QQOQATNyvp3RcxjtpGNbFJ_0Sftat1_jt_RSDcIyTzYMildoWyHtvlx7YPAAUowicqlkroyY6tYazaijAsaErKU7kmNkZq9Fv50FMb0Efw2iFW487xBaPLpO8d0lpsznSr7EQuZHQBBL/s320/IMGA0138.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5460426037760225314" border="0" /></a><br /><br />Azi a venit rândul lui Ionuţ!<br />Cu prilejul implinirii celor 6 anişori, tata, mama, Cristina- sora ta, toată familia şi prietenii<br />îţi urează " la mulţi ani"<br />Dumnezeu să ţi dea bună creştere, sănătate, bucurie şi înţelepciune!<br /><br /> ....cu dragoste, Tatachrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-48909597099520577522010-04-14T12:05:00.004+03:002010-04-14T13:29:50.738+03:00Danion şi ispitele "zeiţei morţii"<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.librarie.net/coperta/jurnalul-convertirii-zeita-55676.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 200px; height: 305px;" src="http://www.librarie.net/coperta/jurnalul-convertirii-zeita-55676.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br /><strong><em><a style="font-weight: bold;" href="http://www.razbointrucuvant.net/utilizator2/Danion_sugereaza_separarea_de_Biserica_a_oradenilor_ortodocsi.mp3" target="_blank">Fiecare crestin care merge la slujbele PS Sofronie se face vinovat in fata lui Dumnezeu, ca in loc sa se separe de el, dupa cum ne invata Traditia, merge in continuare acolo”</a><span style="font-weight: bold;">.</span><br /><span style="font-weight: normal;">Nu pot spune ca nu il admir pe Danion sau ca nu il respect, aş minţi!</span><br /><span style="font-weight: normal;">Conferinţa lui de la Oradea însă, m-a şocat! Nu am fost şocat de curajul lui de a veni tocmai la Oradea şi să vorbească împotriva P. S. Sofronie-era de aşteptat- ci m-a şocat afirmaţia lui de mai sus şi cea în care spune că Euharistia de la Oradea şi Timişoara sunt "întinate".</span><br /><span style="font-weight: normal;">Discuţiile de la Huta cu Părintele Eftimie, care dealtfel a căutat să-l domolească, m-au convins că Danion e într-o grea încercare.</span><br />Cînd însă la conferinţă, </em></strong><span style="font-style: italic;">Danion da sugestia, prin anumite exemple,</span><strong style="font-style: italic; font-weight: normal;"> ca oamenii credinciosi din eparhia </strong><strong style="font-style: italic; font-weight: normal;">Oradiei ar trebui nici sa nu mai mearga la biserică, m-am întristat pentru Danion şi mi-am zis " uite cum "zeiţa morţii" revendică biruinţa Împăratului vieţii" . Mă rog şi acum ca să nu fie aşa!<br />E una greşala P. S. Sofronie, care din cîte ştiu e singulară, faţă de cea a Mitrop. Corneanu care şi azi crede în corectitudinea actiunilor sale, în perspectiva mea mult mai grave decît aceea a P. S. Sofronie. Dar asta e o altă temă!<br />Din cîte ştim P. S. Sofronie nu e considerat eretic, nici chiar Mitrop.Corneanu</strong><span style="font-style: italic;"> şi sunt în comuniune cu B.O.R. şi implicit cu toată Biserica Ortodoxă.<br />Atunci, dacă Tainele nu sunt valabile aici, e logic ca ele, în virtutea acestei comuniuni sinodale , liturgice, dogmatice şi plenare a acestor Eparhii cu întreaga Biserică<span style="font-style: italic;"> </span></span><em style="font-style: italic;"></em><span style="font-style: italic;">să</span> <span><span style="font-style: italic;">fie "intinate" în întreaga B.O.R.<br />Dealtfel , după afirmaţiile lui Danion, toată B.O.R. a pierdut harul prin adoptarea calendarului nou. Şi atunci cum ne mai mântuim?<br />Oare ce au simţit ascultătorii săi în acel moment în care, Danion, le-a tăiat dreptul la comuniunea cu Hristos şi implicit posibilitatea mântuirii în Biserica lor străbună?<br /><br />În toate aceste afirmaţii care conţin doar jumătăţi de adevăr şi din acestea rastălmacite sau interpretate, subiectiv, </span></span><span style="font-weight: bold;"><span style="font-style: italic;"><span style="font-family:arial;">grav este că Danion sugerează ascultătorilor săi, ruperea de Biserică, intrarea în cine stie ce schisme prin anumite "repere" pe care le dă.<br /><span style="font-family:arial;">Excesul său de zel, mai ales în aceste părţi de ţară unde lucrurile sunt aşa de tulburi , nu a fost de bun augur, credincioşii devenind sceptici în privinţa multor lucruri privind viaţa Bisericii şi în ultimă instanţă a mântuirii. Este una mărturisirea adevărului, cum Danion a facut-o admirabil până acum mai ales în privinţa Sfinţilor Închisorilor, dar e cu totul altceva zelul extremist în care a căzut în problema calendarului, una care nu cred că ne determină veşnicia.<br />Dacă mai adăugăm şi jignirile aduse la adresa Părinţilor Arsenie Boca, Ilie Cleopa şi Ioanichie Moroi, considerraţi cuvioşi de poporul credincios, nu putem decât să ne rugăm pentru Danion, ca Dumnezeu să-l lumineze . </span></span></span></span><span style="font-weight: bold;"><span style="font-style: italic;">Danioane, tu unde te împărtăşeşti?</span></span><span style="font-weight: bold;"><span style="font-style: italic;"><span style="font-family:arial;"><span style="font-family:arial;"> </span> </span></span></span><strong><em><br /></em></strong>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-67571983437301906152010-04-03T14:26:00.005+03:002010-04-03T14:43:24.281+03:00Vasile Militaru - Hristos a inviat!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://oradereligie.files.wordpress.com/2009/04/invierea-domnului.jpg"><img style="margin: 0px auto 10px; display: block; text-align: center; cursor: pointer; width: 400px; height: 344px;" src="http://oradereligie.files.wordpress.com/2009/04/invierea-domnului.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><br /><br /><p align="justify">Hristos a Inviat! Ce vorba Sfanta!<br />Iti simti de lacrimi calde ochii uzi<br />Si-n suflet parca serafimii-ti canta<br />De cate ori crestine o auzi.</p> <p align="justify">Hristos a Inviat in firul ierbii,<br />A inviat Hristos in Adevar;<br />In poienita-n care zburda cerbii,<br />In florile de piersec si de mar.</p> <p align="justify">In stupii de albina fara gres,<br />In vantul care sufla mangaios<br />In ramura-nflorita de cires<br />Dar vai, in suflet ti-nviat Hristos?</p> <p align="justify">Ai cantarit cu mintea ta crestine<br />Cat bine ai facut sub cer umbland,<br />Te simti macar acum pornit spre bine<br />Macar acum te simti mai bun, mai bland?</p> <p align="justify">Simti tu topita-n suflet vecea ura?<br />Mai vrei pieirea celui plin de Har?<br />Ti-ai pus zavor pe barfitoarea-ti gura?<br />Iubirea pentru semeni o simti jar?</p> <p align="justify">O, daca-aceste legi de-a pururi sfinte<br />In aur macar azi te-au imbracat<br />Cu serafimii-n suflet imn fierbinte<br />Ai drept sa canti: Hristos a Inviat!</p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-63272254083543263062010-03-17T14:17:00.003+02:002010-03-17T14:30:16.724+02:00Preasfinţitul Ioan Mihălţan- 2 ani de veşnicie<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.rostonline.org/blog/claudiu/uploaded_images/file-797613.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 220px; height: 334px;" src="http://www.rostonline.org/blog/claudiu/uploaded_images/file-797613.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify; font-weight: bold;">La împlinirea a 2 ani de la trecerea în veşnicie a vrednicului nostru episcop Ioan, redau aici cuvintele omagiale semnate de Dl. Stelian Gomboş:<br /></div><br /><p style="text-align: justify;">"Anul acesta, la data de 17 martie anul 2010, se implinesc doi ani de cand ne facem partasi la nasterea in viata cea vesnica a Imparatiei Cerurilor a unui mare cunoscator si marturisitor al istoriei bimilenare romanesti, totodata si apologet al dreptei credinte crestine – Episcopul Ioan Mihaltan al Oradiei, Bihorului si Salajului, dupa ce si-a purtat cu toata demnitatea si increderea in Dumnezeu crucea vietii si a suferintei, vreme de mai multi ani!… De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment inchinat blandului logofat spiritual al Oradiei sfarsitului de secol XX si inceput de secol XXI – care a pastorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a tarii” intre anii 1990 – 1992, ca arhiereu vicar si intre anii 1992 – 2007, ca episcop eparhiot!...</p> <p style="text-align: justify;">Drept urmare, in iuresul zilei si in vartejul timpului mi-am adus aminte, pentru cateva momente, de Preasfintitul Parintele nostru Episcop Ioan a carui plecare o regretam foarte mult si astazi!... De ce acest lucru, pentru ca ii regretam calitatile sale, personalitatea sa remarcabila, abilitatile sale foarte competente in disciplina teologica si in cea pastoral – misionara, pe care ni le-a cultivat si noua in orice prilej cu atata daruire si abnegatie!... El este si va ramane in continuare, in constiinta discipolilor, profilul teologului si a omului de cultura cu deschidere spre universal, spre consistenta si acrivie stiintifica, transmisa noua cu foarte multa acuitate si exactitate!... Cu vaste si avizate cunostinte in cele mai diverse discipline culturale, istorice si teologice, Parintele Episcop Ioan inspira tuturor foarte multa seriozitate, sinceritate, mult discernamant si foarte multa blandete, noblete si cumintenie sufleteasca!... Tocmai din aceasta cauza era foarte apreciat, foarte admirat si probabil, si invidiat!... El, Arhipastorul, a fost intotdeauna, consecvent probitatii sale intelectuale, morale si sufletesti!... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-seminaristi, studenti-teologi, preoti si calugari, ajutandu-i pe foarte multi dintre ei prin recomandarile si sfaturile pe care le-a dat fiecaruia in parte, ori de cate ori a fost solicitat!...<br /><br />Colaborator apropiat si sfetnic luminat al multor personalitati culturale, profesori si ierarhi, indrumator a multor studenti si doctoranzi, pastor duhovnicesc a atator generatii de preoti si calugari, membru a foarte multe organisme academice de specialitate din tara, am observat cum, la inmormantarea sa l-au plans si regretat cu totii, fiind constienti de marea pierdere ce li s-a pricinuit!... A fost o prohodire a unui distins ierarh si slujitor al Bisericii la care am participat, si care m-a impresionat profund datorita atmosferei de reculegere, decentei si sobrietatii in care s-a desfasurat, si la care au participat multi ierarhi ai bisericii noastre, fosti studenti ai prea sfintiei sale, precum si foarte multi preoti si calugari!...<br /><br />Cuprins fiind de emotie, respect si recunostinta m-am tot gandit, pret de mai multe zile cum sa-mi pot exprima, cat mai bine, in cateva randuri, aceste stari si sentimente fata de prea sfintia sa, acum, la nasterea sa in viata cea cereasca, avand aici, optzeci si doi de ani de viata pamanteasca, traiti in spiritul bunei noastre intelepciuni si cumintenii traditionale si autentice a poporului nostru romanesc!...<br /><br />Constat, cu oarecare strangere de inima, ca nu este usor sa faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de, relativ, putina vreme adica de, doar optsprezece ani, de cand a fost slujitorul si arhipastorul nostru duhovnicesc, a preotilor si a credinciosilor care vietuiesc in cuprinsul celor doua judete – Bihor si Salaj - ce au apartinut acestei eparhii!...<br /><br />In viziunea, in mintea si in inima mea personalitatea prea sfintiei sale s-a conturat si s-a identificat prin cateva trasaturi si calitati distincte: - si anume, in primul rand prin maturitatea si bogata experienta sau intelepciune pastorala si duhovniceasca, prin atasamentul fata de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul sau de a fi foarte firesc si mai putin sofisticat sau complicat; dupa aceea prin tenacitatea si perseverenta, prin dispozitia pe care o avea spre intensificarea eforturilor in vederea rezolvarii unei probleme, atunci cand situatia o cere; prin cultura teologica si nu numai cu care sunteti inzestrati datorita muncii si tenacitatii prea sfintiei sale – deoarece a fost un autodidact innascut si foarte consecvent cu el insusi de-a lungul intregii sale vieti; prin luciditatea si spiritul critic insotit de foarte multa intelegere si condescendenta; pe urma prin spiritul de disciplina, in primul rand cu propria lui persoana, revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predica sau cuvantare, sustinute intr-un mod foarte concis, coerent dar si consistent in diferite imprejurari sau cu diferite ocazii!... De asemenea, mai avea si calitatea de a fi un om de o sinceritate, discretie si modestie iesite din comun care iti inspira foarte multa incredere, confort sufletesc si dragoste fata de valorile eterne ale spiritualitatii noastre romanesti si ortodoxe!...<br /><br />Cugetand la activitatea si la personalitatea prea sfintiei sale, care este foarte bine conturata si cat se poate de autentica si de fireasca, ma gandesc la darul omului providential cu care l-a inzestrat Creatorul si Stapanul nostru al tuturor – Domnul Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos – pe care prea sfintia sa l-a cinstit si l-a slujit cu toata sinceritatea, dragostea si abnegatia!...<br /><br />M-as bucura sa stiu, ca atat contemporanii cat si posteritatea ii vor acorda, totdeauna, cinstea, recunostinta si pretuirea cuvenita pentru tot ce a facut, pentru ceea ce a fost si insemnat (sau ar trebui sa insemne) in constiinta si in memoria noastra colectiva, care, ma rog lui Dumnezeu sa nu fie alterata si o spun aceasta cu mare infrigurare fiindca, din pacate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefacatorii si inaintasii nostri, dar incerc totusi, sa–mi fac un act de incurajare si de optimism si sa cred ca ori de cate ori va fi pomenit numele sau va fi pronuntat cu veneratie si respect pentru tot binele pe care l-a facut atator oameni si care fapte sunt consemnate de catre Mantuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Vesnic in Imparatia Sa cea cereasca si vesnica de care, ne rugam Lui, sa aiba parte!...<br /><br />Asadar, sunt incredintat, ca sunt foarte multi oameni de rand, credinciosi si slujitori ai Bisericii noastre stramosesti, care se roaga Bunului Dumnezeu, sa-l ierte, sa-l odihneasca si sa-i rasplateasca pentru faptul ca i-a facut pe ei ori pe copiii lor oameni cu scoala teologica inalta, incheiata, si pe care, apoi i-a hirotonit preoti si diaconi, dupa care i-a instalat in parohiile incredintate lor spre pastorirea turmei celei cuvantatoare, spre Slava lui Dumnezeu – Pastorul cel Bun si Arhiereul cel Vesnic; apoi a tarnosit si binecuvantat atat de multe biserici si lacasuri de inchinare – fapt care nu poate fi uitat in istoria acestor locuri - marcate de prezenta si activitatea prea sfintiei sale atat de prodigioasa, care s-a desfasurat pe parcursul atator ani; rugaciuni carora ma alatur si eu, avandu-l permanent in cinstirea si pretuirea mea!..." şi a noastra a tuturor bihorenilor dreptcredincioşi cărora ne - a fost păstor<br /></p> <p style="text-align: justify;">Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca!</p> <p style="text-align: justify;">Vesnica sa-i fie pomenirea! Amin!</p> <p style="text-align: justify;">Cu aleasa pretuire si deosebita recunostinta,<br />Drd. Stelian Gombos –Consilier la<br />Secretariatul de Stat pentru Culte<br />din cadrul Guvernului Romaniei.</p>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-20148036568144494932010-02-25T12:58:00.006+02:002010-02-25T13:25:31.820+02:00La mulţi ani Cristina!!!<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE9v9T8vysqc3ESEP-McmG85KxSzO5RvfxX7UDmZJuLJPj-zKMFSWKw6M7DSQlig67lXxipzAO5tiXS0nOv46xhPuEJZPM0VVjw5i-bQNo3Cn4aFZJ7XwkCOXcolyMOC4E0ki754qMfx6A/s1600-h/IMG_3979.JPG"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 240px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjE9v9T8vysqc3ESEP-McmG85KxSzO5RvfxX7UDmZJuLJPj-zKMFSWKw6M7DSQlig67lXxipzAO5tiXS0nOv46xhPuEJZPM0VVjw5i-bQNo3Cn4aFZJ7XwkCOXcolyMOC4E0ki754qMfx6A/s320/IMG_3979.JPG" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5442140550277774306" border="0" /></a><br /><br />Azi, scumpa mea fetiţă împlineşte 7 ani! Mă rog lui Dumnezeu să-i dăruiască bună creştere, sănătate, dragoste, bunătate şi înţelepciune!<br /><br />LA MULŢI ANI SCUMPA NOASTRĂ!<br /><br /> -cu dragoste: Tata, Mama, fratele tău Ionuţ şi toţi ceilalţi !!!chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-71033820774164205192010-02-13T17:48:00.005+02:002010-02-25T01:51:24.210+02:00" ...să nu osândesc pe fratele meu"- update<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUbs0u4Uw6c9HoADFSkWqHgvo_5ipe3hkzAOBTKHdVyEZpqwHJKWgh2eWfKFSx9C0UydzkgTKtCm6cJTFa3w9E2MhXzjrPzVQPrL0BP1PtlEbI7SyyR_-hvaQ6WoCi-gnbge8NA7VXDnXh/s1600-h/Mor_Ephrem_icon.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 268px; height: 320px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiUbs0u4Uw6c9HoADFSkWqHgvo_5ipe3hkzAOBTKHdVyEZpqwHJKWgh2eWfKFSx9C0UydzkgTKtCm6cJTFa3w9E2MhXzjrPzVQPrL0BP1PtlEbI7SyyR_-hvaQ6WoCi-gnbge8NA7VXDnXh/s320/Mor_Ephrem_icon.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5437757283182048706" border="0" /></a><br /><span class="entry"><p>„<strong>Doamne şi Stăpânul vieţii mele,<br />duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire şi al grăirii în deşert nu mi-l da mie.</strong></p> <p><strong>Iar duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării şi al dragostei, dăruieşte-l mie, robului Tău.</strong><strong> </strong></p> <p><strong>Aşa Doamne, Împărate, dăruieşte-mi ca să-mi văd greşalele mele şi să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat eşti în vecii vecilor. Amin</strong>”.</p><p>Ce mare dar de la Dumnezeu, este acela de a-ţi vedea păcatele! De aici porneşte neosândirea celorlalţi. De aici şi dragostea şi iertarea.</p><p>Nu ai cum să osândeşti, să judeci pe altul atunci când Dumnezeu îţi dă cunoştinţa reală a păcatelor tale. Această putere Sfinţii au considerat-o mai mare decât aceea de a învia morţii.</p><p>Vederea păcatelor şi a răului din mine, trezeşte smerenia mântuitoare, alungă trufia şi lenevia din viaţă. Ce mare rugăciune a Sfântului Efrem:" dăruieşte- mi ca să-mi văd greşelile mele şi sa nu osândesc pe fratele meu"- e rugăciunea smerită prin definiţie.</p><p>Să mă ierte fratele meu pentru osândirea plină de mânie, de durere pentru că nu sunt decât un om neputincios uneori şi mult prea orb câteodată.</p> Să nu uite fratele meu că posibilităţile iubirii cu care suntem dăruiţi, sunt ca şi ale Duhului Sfânt: infinite şi că ea -dragostea- "toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade nicidată! " Trebuie căutată şi luptat pentru ea! Ea deja ne-a căutat şi deja a murit pentru noi, a înviat pentru noi si deja e cu noi.<br /><p><br /></p><p><br /></p></span>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-3688622272991007653.post-55392922835940889972009-12-24T17:11:00.003+02:002009-12-24T17:20:45.915+02:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://www.ortodoxiatinerilor.ro/wp-content/uploads/2008/12/icoana-nasterii1.jpg"><img style="margin: 0pt 0pt 10px 10px; float: right; cursor: pointer; width: 509px; height: 530px;" src="http://www.ortodoxiatinerilor.ro/wp-content/uploads/2008/12/icoana-nasterii1.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><span style="font-weight: bold;">"Hristos se naste slaviti-L, Hristos din Ceruri, intâmpinati-L, Hristos pe pământ înălţaţi-vă, cântaţi Domnului tot pământul şi cu bucurie lăudati-L popoare că s-a preamărit! "</span>chrisshttp://www.blogger.com/profile/09018612573456795259noreply@blogger.com0